APPR testează hibrizi de porumb în câmpurile de cercetare aplicată

În data de 8 august a.c., Asociaţia Producătorilor de Porumb din România – APPR i-a invitat pe specialiştii din agricultură şi pe reprezentanţii tehnici ai companiilor din agribusiness în localitatea Furculeşti din jud. Teleorman la un eveniment în cadrul căruia au fost vizitate câmpurile de testare din reţeaua APPR – RITAC 2019.

Cultura vizată a fost cea de porumb, detaliile fiind oferite de Alina Crețu, director executiv APPR. Întâlnirea a avut drept scop schimbul de opinii privind ameliorarea activităţii de testare independentă în România. Totodată, în cadrul evenimentului au fost prezentate aspecte care vizează testările realizate de APPR anul acesta şi s-au discutat subiecte tehnice de actualitate.

În deschidere, Alina Creţu a ţinut să mulţumească partenerului din 2019 al APPR, compania Frisomat, care susţine o parte dintre acţiunile asociaţiei. “Echipa Frisomat a înţeles că demersul nostru este benefic pentru fermieri, în special în a le asigura informaţii din surse independente, fie că acestea sunt de ordin tehnic, comercial, dar mai ales legislativ”, a spus directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor de Porumb.

“Astăzi ne aflăm în centrul acțiunilor APPR. Vreau să vă spun că în funcție de perioada din an, între 50 și 70% din activitatea noastră este consacrată părții de cercetare aplicată, mai exact părții tehnice a activității fermierilor. De-a lungul timpului a trebuit să ne dezvoltăm, conform așteptărilor și cerințelor fermierilor, membri APPR, și să ne îndreptăm și către zona de legislație în domeniul agriculturii, reglementări europene, într-un cuvânt lobby, un termen care nu este extrem de utilizat în România.
În ceea ce privește activitatea de cercetare aplicată, ca să înțelegeţi de ce ne-am dorit să fim astăzi aici, acest lucru înseamnă câmpuri de testare în sistem științific la principalele culturi pe care fermierii din cadrul Asociaţiei Producătorilor de Porumb le au: porumb, floarea-soarelui, cereale păioase, sorg, soia și rapiță. Aceasta este şi ordinea în care culturile au intrat în sfera noastră de activitate pe parcursul celor 4 ani. Este un volum de muncă imens, dar ne dorim să continuăm testarea hibrizilor pentru că vrem să ne apropiem cât mai mult de alte institute de cercetare aplicată din Europa, în special de Arvalis, cu care avem deja o colaborare foarte bună pe partea tehnică.
Aşa cum probabil ştiţi, am trecut de barierele culturii de porumb şi în prezent efectuăm testări şi la alte culturi. Ca o noutate, acest an este primul în care vom demara testarea la rapiţă şi la soia, având două locaţii la fiecare cultură. Aşadar, raportul anual pe care îl edităm va fi completat şi cu aceste rezultate. Pe această cale, vreau să le mulţumesc reprezentanţilor companiilor producătoare de hibrizi pentru sprijinul pe care ni-l oferă”, a continuat Alina Creţu.

“Să vedem cum arată câmpurile noastre de testare. Avem aici un câmp de porumb, tipic, cum sunt și celelalte 14 câmpuri de porumb APPR din țară. În România, noi avem aproape 40 de locații de testare cu toate culturile pe care le-am menționat mai devreme.
Porumbul este cultivat în două grupe de testare, sub 400 FAO și peste 400 FAO, fiecare grupă FAO având trei repetiții. Astăzi aici avem 84 de hibrizi sub 400 FAO, pe care îi putem urmări în trei repetiții și urmează 54 de hibrizi peste 400 FAO, din nou în trei repetiții. Hibrizii sunt numerotați de la 1 la 84 în prima repetiție, iar după aceea numerele sunt alese de un program de cercetare și sunt randomizați.
Există diferențe, pe care bineînțeles că în faza aceasta de vegetație le vedem foarte greu. Putem observa de exemplu plantele lipsă, care au fost notate. Fiecare parcelă primește o notă de la 1 la 9 încă din primele faze de vegetație. Facem numărarea plantelor imediat după răsărire, există după aceea o notare la înflorit, o altă notare la maturitate, la înățimea plantei, la inserția știuletelui și bineînțeles diferite fenomene mai importante care pot afecta un hibrid sau mai mulți hibrizi. Totodată, ne uităm să vedem dacă s-au dezvoltat vetre cu diferite atacuri, dacă există Fusarium, dacă avem o frecvență mai mare a căderilor poate la anumiți hibrizi sau poate pe anumite zone independent de hibrid.
Vă daţi seama că scopul nostru nu este acela de ameliorare, încât să analizăm toate aceste caracteristici ale hibrizilor, având în vedere că noi aici testăm hibrizi comerciali la care știm, conform recomandărilor companiilor, cam care este toleranța sau rezistența la anumiți factori. Nu putem să dăm noi valori diferite, pentru că acestea sunt deja cunoscute, ţinând cont că 80% dintre hibrizii testaţi aparţin companiilor producătoare”, a subliniat Alina Crețu.

Detaliile tehnice privind lotul de testare de la Furculești au fost oferite de reprezentantul companiei Maisadour Semences, partener al APPR. Sola de porumb a fost înființată pe 4 aprilie, planta premergătoare fiind grâul. Terenul a fost pregătit în toamnă cu arătură. În primăvară au fost aplicate 150 de kilograme la hectar de îngrășăminte complexe 18:46:0, după care s-a intervenit în preemergență cu Adengo. În vegetație a fost folosit produsul Dicopur în doză de 0.8 l/ha, iar la prășit au mai fost aplicate 130 de kilograme la hectar de uree. Cantitatea de precipitaţii din perioada aprilie-iulie a fost de 275 mm. Densitatea la semănat a fost de 73.000 de boabe germinabile la hectar, aceeași la toate grupele de maturitate, iar distanța între rânduri de 0,75 metri.

În ceea ce priveşte realizarea unei astfel de rețele de testare, Alina Creţu a subliniat că valoarea cheltuielilor se ridică la 150.000 de euro. “Pot să vă spun că o locație de acest fel, de cercetare aplicată, costă destul de mult pentru că vorbim de echipamente speciale destinate cercetării. O combină pentru recoltat un astfel de lot trece de 300.000 de euro, o semănătoare, de asemenea, are un preț foarte mare, și tot pachetul din spate, de la mașini de numărat semințe până la oamenii implicați.
Atunci, pentru fiecare locație avem alocat un buget și încercăm să stabilim parteneriate astfel încât să asigurăm funcționarea rețelei noastre de testare. Inițial s-a dorit o finanțare de 100% de către fermieri, dar vă dați seama că pentru a face să funcționeze această rețea de testare ne trebuie o sumă între de 100.000 și 150.000 de euro anual, fără costuri cu resursa umană şi alte cheltuieli.
În acest sens, am început dezvoltarea unor parteneriate, iar companiile care introduc hibrizi în testare susțin şi financiar aceste testări. Încercăm astfel să fim independenți, într-o relație de parteneriat pe modelul pe care funcționează și Institutul Arvalis din Franța. Scopul nostru principal este să-i informăm pe fermieri, să le spunem ce este nou, să punem în valoare cât mai mulţi hibrizi de la cât mai multe companii pentru ca fermierul să aibă de unde să aleagă”, a menţionat directorul executiv al APPR.

Pe parcursul întâlnirii, reprezentanţii tehnici ai companiilor producătoare de seminţe au pus întrebări specialiştilor APPR şi au vizitat împreună lotul înfiinţat pentru testare, intrând efectiv printre rândurile de porumb pentru a observa mai bine dezvoltarea plantelor. A fost un eveniment interactiv, care a oferit informaţii şi soluţii tehnice importante.
Una dintre atracţii a fost parcela înfiinţată cu sămânță necertificată. Este pentru prima dată când unul dintre hibrizii supuși testării provine din “pătul”, invitaţii fiind foarte curioşi să observe diferenţele dintre acesta şi hibrizii companiilor producătoare. Aşadar, aşteptăm cu interes Raportul Anual APPR – RITAC 2019, când vom afla rezultatele obţinute în câmpurile de testare ale Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România.

Daniel Dicu