Bolile la care este expusă vița de vie înainte de înflorit

Mana viței-de-vie (Plasmopara viticola)

Este una dintre cele mai păguboase boli ale viței-de-vie și afectează toate organele verzi ale plantei (frunze, lăstari, boabe). Primul semn este apariția unor pete galbene pe partea superioară a frunzelor, urmată de formarea unui puf albicios pe partea inferioară a frunzei, rezultat din fructificațiile ciupercii Plasmopara viticola. Dacă ajunge la ciorchine în perioada de înflorire, mana îl usucă în totalitate.

Făinarea viței-de-vie (Uncinula necator)

Făinarea viței de vie apare din cauza unei ciuperci (Uncinula necator) care se dezvoltă în muguri pe timp de iarnă și care poate ataca toate organele plantei.

Ciuperca iernează în muguri sub formă de miceliu de iarnă și sub formă de cleistoteci. Primăvara, imediat ce condițiile au devenit favorabile, miceliul crește odată cu pornirea în vegetație, dând naștere unui alt miceliu pe care se formează stadiul conidial. Răspândirea în cursul vegetației se realizează prin conidii. Prin infectarea lăstarilor, are loc pătrunderea ciupercii în ochii de iarnă, miceliul rămânând acolo până în primăvara următoare.

Pe lângă bolile ce pot afecta frecvent vița de vie, apar și dăunători, cum sunt molia verde și molia brună a strugurilor, care pot distruge boabele și frunzele în totalitate.