Scoruşul negru, un arbust rustic are o capacitate mare de adaptare la diferite con­diţii de climă şi sol, fiind rezistent la boli şi îngheţ

Scoruşul negru este un arbust lon­geviv, rustic, care creşte sub forma de tufă de înălţime medie (1,5-2 m). Înfloreşte în luna mai, florile sunt albe şi apar înaintea frunzelor. Scoruşul negru are o capacitate mare de adaptare la diferite con­diţii de climă şi sol, fiind rezistent la boli, îngheţ, temperaturi negative de până la – 30…- 40°C, halte de steril rezultate din exploatările miniere. Poate fi folosit pentru perdele de pro­tecţie de-a lungul căilor de comunicaţii, dar şi în scop decorativ în parcuri sub formă de garduri vii.

Pentru a obţine un efect decorativ deo­sebit, dar şi pentru o producţie bună de fructe, scoruşul trebuie plantat în zone în­sorite, cu multă lumină, fiind autofertil. Da­torită florilor albe şi frunzelor de un verde lucios, care toamna devin roşiatice scoruşul poate decora grădina o perioadă lung de timp. Fructele, bace mic rotunde, se coc în luna august, căpătând o culoare negru-violet, cu pulpa bordo închis. Ele nu cad, rămân pe tufă până toamna târziu.

Înmulţirea scoruşului negru se realizează prin butaşi lemnificaţi de 15-20 cm recoltaţi toamna, prin marcotaj muşuroit, prin altoire pe scoruş sălbatic (păsăresc) sau prin seminţe. Este o specie uşor de întreţinut, iar tăie­rile de fructificare şi regenerare se efec­tuează periodic pentru a menţine un echili­bru între lemnul tânăr şi cel bătrân.

Un arbust matur poate produce între 5 și 14 kg/tufă. Din fructe se prepară: suc, ceai, dulceaţă, băuturi alcoolice. Fructele de scoruş negru sunt extrem valoroase prin conţinutul ridicat de coloranţi naturali, antioxidanţi (de 15 ori mai mult decât afinele, merişorul sau rodiile), vitaminele A, B2, C, P (vitamina P ajută la fixarea vitaminei C în organism şi se găseşte de 5 ori mai multă decât în struguri), acid folic şi min­erale (fier şi iod). Conţine de asemenea flavonoizi, catehine şi antocianine, care nu pot fi înlocuite de un alt produs sintetic. Fructele de scoruş negru pot normaliza me­tabolismul glucidic la cei cu diabet zaharat, reglează tensiunea arterială, au un efect hepatoprotector şi gastroprotector, cu un pro­nunţat efect antiinflamator, activitate bacteriostatică pentru Staphylococcus aureus şi Escherichia coli şi o activitate antivirală pentru virusul gripal de tip A.