Cum va reuși Europa să pună suficiente alimente pe rafturile din magazine?

Cetățenii europeni nu vor muri de foame din cauza coronavirusului, dar epidemia îngreunează accesul alimentelor proaspete pe rafturile magazinelor alimentare.

Chiar înainte ca țările Uniunii Europene să anunțe blocaje pentru a încerca să limiteze răspândirea pandemiei globale, cumpărătorii au lăsat rafturile goale de alimente de bază și hârtie igienică. Politicienii, de la cancelarul german Angela Merkel și până la comisarul Uniunii Europene pentru agricultură, se grăbesc să-i asigure pe consumatori că există o cantitate suficientă de produse alimentare în rafturile magazinelor și că problema reală este reprezentată de stocarea inutilă.

Fără îndoială, această aprovizionare irațională, precum și controalele suplimentare la vamă au perturbat lanțurile de aprovizionare din întreaga Europă. Noile controale efectuate la frontieră provoacă blocaje de trafic pentru camioane. De asemenea, puținele fabrici care încă mai funcționează se tem de faptul că ar putea rămâne fără forța de muncă necesară, ca urmare a îmbolnăvirii angajaților, iar casierii din supermarketuri sunt predispuși oricând îmbolnăvirilor.

Aceste provocări nu înseamnă că Europa va rămâne fără alimente, doar că intervalul de timp între aprovizionări va fi mai lung, iar noile presiuni îi forțează pe producători să regândească operațiunile.

Deloc de neglijat este faptul că această criză provocată de răspândirea COVID-19 îngreunează procesul de angajarea a lucrătorilor sezonieri din agricultură din cauza restricțiilor de călătorie. Aceste limitări la angajare pot duce la lipsa forței de muncă necesară pentru înființarea culturilor sau pentru strângerea recoltelor.

În contextul actual, una dintre cele mai importante preocupări pentru lanțul de aprovizionare este apariția deficitului de personal și găsirea soluțiilor pentru înlocuirea personalului din zona de producție. Multe companii din țările membre ale Uniunii Europene, precum Belgia au început deja instruirea managementului companiei pentru a prelua poziții inferioare în vederea continuării activității, în situația în care vor apărea sincope în zona de producție.

Cumpărăturile generate de frică și panică nu fac altceva decât să lase rafturile goale și să priveze alte persoane de accesul la alimente necesare supraviețuirii. La nivelul Uniunii Europene se așteaptă ca aceste cumpărături generate de panică să înregistreze scăderi substanțiale în următoarele două săptămâni, odată ce oamenii încep să își recapete încrederea în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

Sursa: aiprom.ro