Delegația Clubului Femierilor Români s-a întâlnit cu reprezentanții AFIR și MADR-AMPNDR pentru a discuta propunerile la ghidul AFIR referitor la Submăsura 17.1

Clubul Fermierilor Români continuă demersurile pentru prezentarea propunerilor preluate de la fermieri pentru îmbunătățirea ghidul AFIR referitor la Submăsura 17.1 și apreciază deschiderea autorităților privind dialogul susținut pe acest subiect.

Joi, 17 septembrie a.c., a avut loc la MADR o întâlnire a delegației Clubului Fermierilor Români cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, AFIR și AMPNDR, pentru a discuta probleme-cheie legate Submăsura 17.1 privind subvenționarea asigurărilor agricole, precum și despăgubirile pentru fermierii afectați de seceta pedologică.

Întâlnirea a fost organizată la inițiativa Clubului Fermierilor Români, într-un demers comun cu Clubul Fermierilor Român Broker de Asigurare, cu sprijinul ministrului agriculturii, domnul Adrian Oros.

Propuneri de modificare și clarificare a prevederilor ghidului AFIR Submăsura 17.1

Participanți:

  • AFIR: Claudiu Coadă, Cătălin Robu, Mihai Tuinea
  • AMPNDR: Daniela Rebega, Dana Ștefan
  • Delegație Club: Florian Ciolacu (Club), Georgiana Rusu (Broker asigurare), Gheorghe Preda (Geo & Costi Agrostar), Cătălin Vătămănescu (Agromad Crops), Ciprian Andrei Olteanu (Casa Agro Farm), Claudiu Jurubiță (Magistral Agro Proiect)

TEMA SEMNALATĂ 1

Datorită faptului că producția eligibilă conform Submăsura 17.1 este limitată la:

  1. Media producțiilor pe ultimii 5 ani din care se elimină anul cu producția cea mai mare și cea mai mică;
  2. Sau media pe ultimii 3 ani din contabilitate;
  3. Media producțiilor zonei de la Direcția agricolă, când fermierul nu a avut cultura respectivă cultivată,

Fermierii se confruntă cu următoarele situații:

  1. Asigurătorii aleg din primele două variante producția cea mai mică și fermierii care fac tehnologie sunt dezavantajați în caz de daună.
  2. Sunt ani cu daune parțiale sau daune totale și media producțiilor este foarte mică și datorită eligibilității nu se pot asigura la producții obtenabile.
  3. Sunt ani când datorită unor riscuri neasigurate de către Asigurători, fermierii au culturile afectate și, în același timp, o producție obtenabilă mult mai mică, dar trebuie să plătească o poliță de asigurare la o producție eligibilă care este mult mai mare comparativ cu producția obținută. Fermierii plătesc în plus o primă de asigurare datorită eligibilității dar sunt despăgubiți la producția obtenabilă.
  4. Sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie să asigure cultura la media producției din zona respectivă (adeverință de la Registrul Agricol), care nu coincide cu realitatea/zonă. Producția de la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență.

Propunere:

Datorită faptului că ghidul limitează calculul producției asigurate, să se aprobe ca fermierii care au producția obtenabilă mai mare (sau mai mică) decât cea eligibilă să poată încheia un act adițional la contractul de asigurare prin care să se mărească (sau să se micșoreze) producția în polița de asigurare, prima pentru această diferență fiind neeligibilă. În cazul în care producția obtenabilă este mai mică decât cea eligibilă, să se accepte ca polița să fie eligibilă, dovadă fiind Inspecția de Risc realizată de către Asigurător.

Menționăm că în prima neeligibilă sunt incluse și riscul de incendiu din orice cauză, alunecări de teren, răscumpărare franșiză atinsă.

Ghidul actualizat nu permite aceste modificări ale polițelor care se subscriu cu Submăsura 17.1, motiv pentru care unii fermieri nu accesează fondurile alocate prin această Submăsura.

Despăgubirea Asigurătorilor în caz de daună este făcută la producția cea mai mică, respectiv producția obtenabilă sau cea din poliță, astfel:

Exemplu:

  • Dacă în poliță fermierul are producția de 9000 kg/ha și obține 11000 kg/ha în câmp, este despăgubit la producția din poliță de 9000kg/ha.
  • Dacă în poliță fermierul are producția de 9000 kg/ha și obține 8000 kg/ha în câmp, este despăgubit la producția obtenabilă de 8000 kg/ha și nu i se returnează prima plătită în plus.

Caz concret prezentat de fermier:

„Am asigurat împotriva fenomenelor extreme (grindină, vânt puternic, îngheț târziu de primăvară etc., dar fără secetă) cultura de grâu 2019-2020, la producția de 6000 kg. Am plătit prima aferentă nivelului de asigurare. A venit seceta și, în apropierea recoltatului, o suprafață de grâu a fost afectată de grindină. Am chemat asigurătorul care a stabilit producția la 1200 kg/ha, potențial obtenabilă prin calculul spicelor scuturate, număr de boabe scuturate și număr de boabe rămase pe spic, diferența dintre 6000 kg și 1200 kg fiind pusă pe seama secetei. Am început recoltatul cu asigurătorul de față și producția realizată a fost de 900 kg/ha. S-a luat în calcul franșiza de 10% din cele 6000 kg asigurate și s-a ajuns la concluzia că nu mă încadrez la despăgubire.

Ceea ce vreau să semnalez este că eu nu am putut modifica nivelul asigurării în momentul în care am constatat că nu voi ajunge la cei 6000 kg. Prima este plătită pentru 6000 kg și voi accesa submăsura 17.1 pentru a subvenționa acest nivel de primă. Eu am plătit o primă pentru o producție care nu se mai poate obține niciodată în câmp, iar statul subvenționează aceasta primă a unei asigurări care cu greu ar fi putut intra în vigoare. Atât eu, cât și statul pierdem. Câștigă asigurătorul.”

TEMA SEMNALATĂ 2

  1. Fermieri care au avut riscul de secetă pedologică și au fost despăgubiți la culturi de toamnă pentru costuri de reîntoarcere.
  • Conform declarației APIA, suprafețele reîntoarse din riscuri asigurate nu se mai regăsesc înregistrate la APIA, dar fermierii au plătit o asigurare destul de costisitoare pentru acest risc și nu o pot subvenționa deoarece suprafața nu mai apare în APIA. Suprafața pe care a fost întoarsă cultura, fermierul o poate cultiva doar cu altă specie care este subvenționată, conform declarației APIA.
  • Fermierul declară la APIA doar suprafețele care sunt în cultură la momentul depunerii declarației, conform regulilor APIA.
  • Astfel de fermieri plătesc riscuri eligibile cum este seceta pedologică, dar nu pot subvenționa asigurarea pe această suprafață deoarece hectarele exploatate nu mai apar în declarația APIA.
  • Dovada acestor suprafețe reîntoarse se face pe baza documentelor emise de către Asigurător (proces verbal pentru constatarea daunei, decont de daună).
  • Este unul dintre motivele pentru care fermierii nu doresc riscul de secetă pedologică sau cei care au încheiat acest risc nu au făcut contracte pentru Submăsură 17.1, cunoscând faptul că polița nu este eligibilă în cazul în care se reîntoarce cultura.

Propunere:

În cazul în care fermierul are dovezi de la Asigurător și din contabilitate pentru suprafețele reîntoarse, din riscuri eligibile să poată să-și subvenționeze și această primă de asigurare.

  1. În cazul în care fermierul are cultură dublă pe aceeași suprafață și polițele sunt eligibile, să fie subvenționate ambele contracte, ținând cont că în declarația APIA nu poate declara decât o singură cultură pe suprafața exploatată, dar există dovadă de la Asigurător, dovadă în contabilitate, respectiv deviz tehnologic, jurnal de recoltă și alte documente care atestă exploatarea suprafețelor.

Fermierul declară la APIA doar suprafețele care sunt în cultură la momentul depunerii declarației, respectiv în luna mai, conform regulilor APIA.

Din motivele prezentate mai sus, fermierii își asigură doar cultura pe care o declară la APIA sau nu vor să acceseze Submăsură 17.1, considerându-se defavorizați de condițiile subvenției, majoritatea fiind fermieri care fac tehnologie și performanță (aplică rotația culturilor/cultură dublă).

Propunere:

În cazul în care fermierul poate dovedi că are cultura dublă pe o suprafață, să poată să-și subvenționeze ambele contracte de asigurare. Dovada poliței de la Asigurător, decontul de primă și actele contabile și adresele de la primării etc.

Exemplu:

  • Toamna orz (recoltat în iunie), următoarea cultură soia – pe aceeași suprafață (blocuri fizice).
  • Toamna orz (recoltat în iunie), următoarea cultură porumb furajer – pe aceeași suprafață (blocuri fizice).

TEMA SEMNALATĂ 3

Asigurătorii nu-și asumă riscul pentru anumite suprafețe de cultură, considerând-o ca fiind neasigurabilă sau se depășește termenul până la care se pot aduce modificări la structura asigurată:

  • Din total suprafață cultivată cu aceeași specifie conform Declarației APIA, companiile de asigurare preiau în risc doar o anumită suprafață.
  • Diferențe existente din cauza suprafețelor care nu pot fi preluate în risc: depozite de amendament, nu a răsărit cultura, zonă de protecție, drum agricol etc.
  • Procesarea modificărilor M-urilor de către APIA este realizată cu întârziere, când polițele de asigurare nu mai pot fi regularizate de către asigurator, acestea fiind nevalabile.

Propunere:

În acest caz, suprafața preluată în asigurare să fie eligibilă, chiar dacă aceasta este mai mică/mai mare decât cultura declarată la APIA, în cazul în care există o justificare.

Exemplu:

  • Suprafața de grâu declarată la APIA este de 1000 ha, asigurabilă doar 800 ha, diferența nefiind preluată în asigurare din cauza nerăsăririi sau a răsăririi neuniforme, drum agricol etc. și conform condițiilor asigurătorului.
  • Suprafața declarată cu porumb, ulterior înființată cu floare, transmisă în termen către APIA și procesată abia în luna septembrie de către companiile de asigurări.

TEMA SEMNALATĂ 4

Diferențele de suprafață rezultate din măsurătorile APIA, raportate la suprafața cultivată și existentă în declarația APIA.

Exemplu:

Diferența de plus/minus 1 ha față de suprafața asigurată, conform declarației APIA, și nu se mai poate modifica polița de asigurare, conform condițiilor asigurătorului.

Propunere:

Polițe declarate eligibile, chiar dacă sunt diferențe de plus/minus 5% din suprafața declarată la APIA.

Caz concret prezentat de fermier:

„În anul agricol trecut, 2018-2019, am avut o eroare de introducere din partea operatorului APIA. Pe o societate pe un UAT aveam o suprafață de 3 ha și 9,51 ari. Operatorul, în loc să declare 3,09 ha, a declarat 3,95 ha. În momentul în care am cerut de la primărie extras din registrul agricol, primăria nu ne-a putut scrie o suprafață mai mare decât cea înregistrată. Din acest motiv, nu am putut accesa submăsura.”

Propuneri fermier prezent la întâlnire:

  1. Pentru culturile la care se fac asigurări și se reîntoarce cultura din diferite motive, polița să fie eligibilă pe baza un proces verbal de constatare a reîntoarcerii, făcut de reprezentanții primăriei de care aparțin terenurile.
  2. Posibilitatea alegerii producției dorite și considerată obtenabilă de fermier, cu posibilitatea plății unei prime de asigurare neeligibilă pentru ce depășește media propusă ca și calcul de AFIR.
  3. Adăugarea tuturor solelor lucrate de fermier pe poliță. Tot ce depășește declarația APIA să fie neeligibil (pentru suprafețele care nu sunt declarate la APIA din diferite motive).