În data de 14 mai s-a desfăşurat la Hotel Intercontinental din București Forumul Regional pentru Viitorul Agriculturii, un eveniment în care agricultura și mediul de afaceri din acest sector s-au întâlnit pentru un dialog deschis. Partenerii FFA, în asociere cu Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România au găzduit conferința regională a Forumului pentru Viitorul Agriculturii (FFA), manifestare care s-a alăturat celorlalte forumuri organizate la Bruxelles pe data de 9 aprilie, sub auspiciile Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene.
Evenimentul a permis, continuarea dezbaterilor la București, temele concentrându-se pe subiecte care merită deopotrivă atenția managerilor din domeniul agricol, al protecţiei mediului, dar și al factorilor de decizie politică. Conferința a început cu o sesiune politică la nivel înalt privind schimbările climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene.
Cuvântul de bun venit şi deschiderea forumului a revenit domnilor: Thierry de l’Escaille, ELO, Gheorghe Albu, LAPAR şi Borna Duvnjak, SDF.
Manifestarea s-a derulat pe 3 paneluri cu teme diferite:
Despre securitatea alimentară și a mediului în context global și schimbările climatice au vorbit:
- Andrei Svoronos, Principal Banker, Agribusiness, BERD,
- Valeriu Steriu, membru al Camerei Deputaților, Parlamentul României
- Marta Zuluaga Zilbermann, Director Politică și Relații cu Guvernul, Cargill
- Francesco Tramontin, Director, Afaceri Publice Globale, Mondelēz
„România poate hrăni în prezent 35 de milioane de oameni cu producția obținută de pe cele nouă milioane de hectare. Trebuie însă să tragem un semnal de alarmă față de cele 150 mld euro, valoarea risipei alimentare înregistrată pe întreg continentul european. Asta înseamnă inclusiv 88 milioane tone de alimente aruncate la nivelul blocului comunitar. (…)
Noi, în România producem multă materie-primă şi avem nevoie să transformăm mult mai mult produsele agricole. Piața internă este mult prea mică decât ceea ce producem, dar transformăm foarte puține produse agricole în industria alimentară, către piața românească. Acesta este și motivul paradoxal pentru care o țară agricolă cum este România, are un deficit commercial. O altă problemă care generează pierderi însemnate în sectorul agricol este cea a comasării terenurilor.
La această dată circa 40 la sută din terenul agricol încă nu este comasat, nu este rezolvată încă problema cadastrului. Trebuie ştiut că odată cu comasarea are loc şi o creștere a suprafeței medii agricole. În acest context, România cu siguranță își va crește și mai mult producția agricolă”, a explicat parlamentarul Valeriu Steriu în cadrul Forumul Regional pentru Viitorul Agriculturii.
Subiectul legat de provocările pentru Uniunea Europeană după alegerile pentru PE i-a avut ca lectori pe:
- Thierry de l’Escaille, secretar general ELO
- Maria Gabriela Zoana, Vicepreședinte, Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Parlamentul European
- Adrian Rădulescu, Președinte al Asociației Fermierilor din România
- Michał Kiciński, Manager de Sustenabilitate Agricolă, ECPA
„Noi, agricultorii, avem o problemă cu dublul preţ. Un utilaj pe care îl cumpărăm pe fonduri europene e mult mai scump faţă de un utilaj cumpărat din surse proprii. Pe de altă parte, cei din sistemul bancar cred că aici se poate orice. Dobânzile la împrumuturile bancare sunt foarte mari, şi poate oricine să se supere pe mine, şi îmi asum ceea ce spun, bancherii în România se coportă ca nişte cămătari.
Trebuie să se înţeleagă că nu se mai poate orice şi că România este o ţară de mare perspectivă, dar pentru asta trebuie să funcţioneze lucrurile. În prezent, la noi se poate câştiga chiar mai bine în agricultură decât oriunde în agricultura europeană. Din păcate, noi avem, însă problemele pe care le-am creat singuri, la fel cum şi cei care ne-au reprezentat la Bruxelles nu au ştiut să fie alături de agricultorii români.
Când e vorba să aperi interesul ţării tale, nu votezi împotriva ei, iar când văd asta mă doare. În acest an suntem pe podium la producţia la cereale şi în special la porumb, iar perspectiva noastră este să nu coborâm de acolo, ci să urcăm. Fără ajutorul Uniunii Europene nu am fi ajuns astăzi aici. Mulţi fermieri din diferite ţări ale Uniunii Europene, care au înţeles că România este o provocare şi o ţară cu viitor agricol s-au instalat aici şi, împreună cu noi, ne-au demonstrat că pot să facă mai mult. Agricultorii români au demonstrat că pot să fie pe primul loc, dar cu o singură condiţie să-şi facă singuri programele„, a ţinut să sublinieze Președinte al Asociației Fermierilor din România, Adrian Rădulescu.
Ultima temă de dezbatere a vizat prioritățile cheie ale Președinției Române a Consiliului Uniunii Europene avându-l ca moderator pe Adrian Rădulescu, Președintele Asociației Fermierilor din România.
Speakeri ai grupului au fost:
- Dr. Mihael Cristin Ichim, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice – INCDSB
- Camelia Ionescu, Coordonator național al departamentului ape dulci, WWF
- Gheorghe Albu, Președinte interimar LAPAR
„Tinerii au nevoie să-şi facă un viitor. Ei trebuie să aibă încredere că şi în agricultură îşi pot construi un viitor bun. Eu am un moto: Dacă ar fi să mă mai nasc încă o dată, tot agricultor m-aş face. În această frumoasă meserie m-am realizat din punct de vedere profesional, urmând toate etapele.
Sunt fermier în România, m-am născut fermier şi, când o fi să fie, vreau să plec tot din această meserie. Îndreptaţi-vă către agricultură, pentru că acolo este un loc în care vă puteţi realiza economic şi profesional. În cazul meu, toată familia noastră lucrează în agricultură, cot la cot. (…) O altă temă abordată la Bruxelles este legată de următoarea generaţie de consumatori, care este din ce în ce mai educată, iar noi trebuie să răspundem acestor provocări”, a declarat Gheorghe Albu, președintele LAPAR.
O intervenție specială, în cadrul Forumului Regional privind Viitorul Agriculturii a venit din partea domnului Daniel – Eugeniu Crunțeanu, Secretar de Stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a adăugat că: „Pe s.M 4.3 avem o sesiune deschisă în valoare totală de 200 de milioane de euro, din care deja au fost depuse proiecte pentru peste 100 de milioane de euro”.
Concluziile au fost oferite de Dănuț Păle, Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaţilor, Parlamentul României.
Dezbaterea de la București s-a concentrat asupra unor subiecte demne de atenția deținătorilor de terenuri, fermieri, ecologiști și factori de decizie politică. Forumul a început cu o sesiune politică la nivel înalt pe tema schimbărilor climatice, urmată de o dezbatere privind prioritățile agricole și de mediu ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.