„PRIA Agriculture – Creșterea potențialului agricol al României”

Conferința „PRIA Agriculture – Creșterea potențialului agricol al României”, platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector, a avut loc în data de 8 mai la Hotelul Grand Napoca din Cluj.

Politica agricolă comună, cadastrul național, risipa alimentară, agricultura de precizie, lanțul scurt alimentar, importanța produselor românești, parteneriatele cu rețelele comerciale, cercetarea în agricultură, diversificarea producției, ajutoarele de stat, finanțarea proiectelor agricole au fost principalele teme dezbătute. Cu această ocazie a avut loc și Gala Fermierilor Români din Transilvania.

În cadrul evenimentului lectorii au prezentat teme de mare interes pentru agricultura naţională. Despre agricultura de precizie şi folosirea tehnologiei pentru a eficientiza costurile în procesul de producție agricolă a vorbit Roxana Vidican, decanul Facultății de Agricultură din Cluj-Napoca.

“Drone, GPS, sonde de sol sau aplicații AgroTech sunt instrumentele pe care se vor baza agricultorii clujeni. Folosirea la scară națională a tehnologiei și inovării poate genera o producție agricolă de 50 de miliarde de euro, iar România este capabilă să hrănească o populație de 80 de milioane de locuitori. Trebuie să vă sun că mediul academic clujean este deja implicat în consultanța agricolă, în agricultura de precizie. Am creat o platformă de consultanță online care face conexiunea dintre fermieri, cercetare și universități, la care ulterior s-au alăturat și furnizorii de inputuri agricole. Vrem să demonstrăm că se poate face nu numai agricultură intensivă, ci și o producție de calitate. Tipul, dozajul, momentul și locul sunt cele mai importante în agricultură. Se folosesc din ce în ce mai multe dronele, GPS-ul, sondele de sol, dar și programe informatice adaptate. Totuși, factorul uman este foarte important, mai ales în condițiile crizei de forță de muncă, deoarece ca să fie durabilă ferma trebuie să se adapteze realităților socio-economice locale”, a subliniat Roxana Vidican.

La rândul său Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole a subliniat că România are un potenţial agricol imens. „Agricultura românească are un potențial imens, pe care îl estimez de 40-50 de miliarde de euro, față de doar 15 miliarde cât produce acum. Țara noastră poate să hrănească o populație de 80 de milioane de locuitori, deci poate fi exportator de siguranță alimentară. Putem să produce de trei ori mai mult decât o facem acum. Italia este al doilea producător agricol din Europa, cu 55 de miliarde de euro în 2016, dar are un potențial de 44% față de al României, primul fiind Franța, cu 74 de miliarde. Marea problemă este că noi exportăm, sub formă de materie primă, subvențiile pe care le primim de la Uniunea Europeană. Apoi, nu trebuie să ne orientăm către ferme mari, ci spre cele mici, locale. Transilvania, Banatul, Bucovina au un aport la produsul intern brut mult mai mare decât alte regiuni deoarece nu există decât un număr redus de astfel de mari companii agricole, precum cele de la Alba, Curtici sau Bacău. Noi trebuie să avem ca model fermele mici, precum cele din Italia sau Israel, cu cel mult 30-50 ha și 50 de vaci, însă pe lângă acestea trebuie să creăm și mici magazine și restaurante locale”, a explicat specialistul.

Cornel Cătoi, rectorul Universității de Științe Agricole Cluj, a fost de acord cu afirmaţia domului Tabără şi cu faptul că trebuie să se mențină specificul local şi zonal, în condiții de globalizare: ” În opinia mea trebuie să coexiste ambele tipuri de agricultură: atât cea bazată pe tehnici satelitare, cât și cea de nișă, cu specific local care să aducă satisfacție atât celor din zonă, cât și turiștilor. Nouă nu ne e rușine să spunem că am învățat foarte multe de la oamenii care au lucrat la căpșuni în Spania și apoi și-au înființat propriile plantații aici. De asemenea, sașii au venit şi ei cu experiența celor din Germania iar acest lucru se vede în case, drumuri şi utilități. Subliniez faptul că trebuie să se mențină specificul local şi zonal, în condiții de globalizare ceea ce înseamnă că pe lângă fiecare fermă va trebui să avem câte un restaurant cu specific local, ceea ce nu se prea întâmplă în România. Dacă nu vom duce campanii în acest sens, va fi greu să explicăm copilului născut la oraș că există lapte de casă sau pui crescut bio, deoarece el nu are această cultură culinară”.

Călin Fărgaciu, membru fondator al Cooperativei Agricole Someș Arieș, a atras atenţia că fermierul individual n-are nicio șansă. El trebuie să facă parte dintr-o organizaţie bine structurată de tip economic. „Cooperativa Agricolă Someș Arieș a depășit organizarea de tip sindical în una de tip economic, deoarece la început ne-am trezit că am fost aruncați pe o piață europeană în care toată lumea acționa în cooperative. Eu, ca producător, nu am timp să stau la negocieri, ci trebuie să fiu pe câmp, iar când am nevoie de anumite inputuri agricole, pun mâna pe telefon și sun la cooperativă pentru că acolo am adus oameni care aduc plus de valoare, oameni cu expertiză. Beneficiul asocierii într-o cooperativă este întreit. Fermierul individual nu mai este o soluție în România, în Franța nu există niciun fermier independent. Cei care nu vor face trecerea la asociere nu vor fi în pas cu vremurile, nu vor supraviețui”, a concluzionat Călin Fărgaciu.

Conferința „PRIA Agriculture – Creșterea potențialului agricol al României” s-a încheiat cu Gala Fermierilor Români din Transilvania.