Cu milioane de tone recoltate anual, mărul este al treilea fruct consumat în lume, după portocale și banane. În anul 1989, România avea 79.000 ha de meri, însă în anul 2018, situația a fost diferită, fiind înregistrate aproximativ 55.000 ha, ocupând astfel locul doi în UE după Polonia, liderul producţiei şi al suprafeţei cultivate cu meri. Cu toate că suprafața totală cultivată este una remarcabilă, din păcate, în ceea ce privește producția de mere, România s-a situat pe cea de a opta poziție anul trecut. Cauza principală este dată de faptul că aproximativ 70% din plantații sunt vechi, determinând un deficit atât cantitativ cât și calitativ.
Dacă viteza de întinerire a plantațiilor de meri ar fi mai ridicată, cu siguranță am avea foarte mult de câștigat, întrucât România, se bucură de factori favorabili care pot conduce la producții remaarcabile de mere, precum clima favorabilă, calitatea solurilor, sortimente de măr calitative, experți în culturile de măr și nu în ultimul rând de tradiția în cultivarea merilor.
În ceea ce privește producția de mere pentru anul 2019, Polonia rămâne cel mai mare producător chiar dacă se înregistrează o scădere de 44%, producția fiind prognozată la 2.710 mii tone de mere fașă de 4.810 mii tone produse în anul 2018. Cel de-al doilea mare producător este Italia, cu o producție estimată la 2.195 mii tone, în scădere cu 3% față de anul anterior. Germania estimează la rândul său o scădere cu 17% față de anul 2018, înregistrând în acest an o producție de 912.000 tone. România are o producție de mere estimată la 319.000 tone în acest an, înregistrând la rândul său o scădere cu 25% față de anul 2018.