Putregaiul acid al strugurilor este produs de un complex de agenţi patogeni şi insecte

Putregaiul acid este produs de un complex de agenţi patogeni şi insecte, specific ecosistemelor viticole: ciuperci pa­togene, bacterii şi larve de Drosophila melanogaster. Strugurii afectaţi capătă miros înţepător de oţet, devenind improprii pen­tru consumul în stare proaspătă sau pentru vinificare.

Boala afectează cu precădere soiurile aromate (Tămâioasă românească, Busu­ioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Muscat Perlă de Csaba) şi soiurile cu struguri compacţi şi pieliţă subţire (Pinot gris, Pinot noir, Chardonnay). Sunt predispuse la atacul de putregai acid viţele viguroase, cele fertilizate cu doze mari de azot și plantaţiile neîngrijite (îmburuienate).

Putregaiul acid se manifestă numai după intrarea strugurilor în pârgă, deoarece agenţii patogeni care declanşează boala folosesc ca substrat nutritiv zaharurile acumulate în boabe. Boala debu­tează printr-o fază de instalare, în cursul căreia levurile sau drojdiile declanşează fermentaţia alcoolică a sucului din boabe. După finalizarea fermentaţiei alcoolice bacteriile acetice încep transformarea alcoolului etilic în acid acetic. Boabele afectate capătă o coloraţie brun-roşietică la soiurile albe şi brun-violacee la soiurile cu struguri negri. Pulpa boabelor se lichefiază, pieliţa se fisurează, iar mustul începe să se scurgă. După câteva zile strugurii capătă un miros înţepător de oţet, favorizând atacul de Drosophila melanogaster.

Dintre măsurile preventive importante împotriva putregaiului acid al strugurilor, cea mai eficientă este efectuarea la timp a lucrărilor şi operaţiunilor în verde pentru vița de vie, pentru a înlesni circulaţia aerului şi ameliora microclima­tul strugurilor. Pentru a spori rezistenţa boabelor la atacul agenţilor patogeni, se recomandă efectuarea a 2-3 tratamente cu zeamă bordeleză în preajma perioadei de pârgă, deoarece sulfatul de cupru (CuSO4) întă­reşte pieliţa boabelor şi grăbeşte cicatrizarea rănilor.