Soluții iscusite de maximizare a producției de semințe și de ulei la cultura de floarea-soarelui

Una dintre particularitățile de nutriție a florii-soarelui este aceea că nu poate compensa deficiențele de elemente nutritive apărute în primele faze de creștere, chiar dacă acestea sunt furnizate în optim pe parcursul stadiilor de dezvoltare ulterioare.

În primăverile reci și secetoase, fenomen întâlnit adesea în perioada de semănat și apoi de răsărire a florii soarelui, apar fenomene de insolubilizare și retrogradare a fosforului și de concurență a acestuia cu unele oligoelemente cum ar fi zincul, fenomene ce se suprapun cu imposibilitatea rădăcinilor de a-l absorbi din sol în cantități optime.

Fosforul este singurul macroelement capabil să determine stocarea și furnizarea energiei necesară în procesele de metabolism din plante, jucând un rol important în dezvoltarea acestora, fiind componentul principal al acizilor nucleici, al fosfolipidelor și al unor enzime implicate în sinteza și translocarea glucidelor și a lipidelor în plante. Fosforul influențează puternic creșterea procentului de ulei din semințe, iar în anumite situații determină și o sporire a producției de semințe, chiar mai accentuată decât azotul.

Insuficiența de fosfor determină o creștere lentă a plantelor, acestea formând semințe mici, având o maturizare întârziată, cu efecte negative pentru formarea și umplerea semințelor. Deficiența severă de fosfor se manifestă la floarea soarelui prin apariția de necroze internervuriene, sub forma unor cercuri concentrice către vârful frunzelor, simptome ce se pot confunda cu unele boli ca Alternarioza sau Septorioza.

Cu toate că floarea-soarelui extrage din sol fosfor de la începutul și până la sfârșitul vegetației, s-a constatat că în jur de 60-70% din necesarul total de fosfor se consumă în perioada de la apariția butonului floral și până la înflorire. În perioadele de secetă, din cauza lipsei precipitațiilor și a temperaturilor ridicate pe perioada înfloririi și a fructificării, devine imposibilă valorificarea superioară a rezervelor de fosfor din sol în zonele neirigate, fapt ce coincide cu perioada necesarului cel mai ridicat fața de acest element.

Absorbția fosforului este asemănătoare cu cea a azotului ca și ritm, însă depinde mai mult de explorarea solului de către rădăcinile florii-soarelui și de aceea furnizarea acestui element prin fertilizări foliare reprezintă una dintre singurele alternative în astfel de situații.

În ceea ce privește azotul, trebuie evitat atât deficitul, cât și excesul de azot, mai ales în fazele timpurii de creștere. Dezechilibrele apărute în furnizarea azotului au repercusiuni negative asupra plantelor, atât în ceea ce privește procesul de creștere și de dezvoltare, cât și în ceea ce privește producția de semințe, dar și a conținutului de ulei.

În cazul insuficienței azotului, plantele de floarea-soarelui vor avea tulpini subțiri, cu internodiile lungi, cu frunze puține și în consecință cu o suprafață de asimilație a nutrienților și energiei solare reduse. Azotul în exces se manifestă diferit în plantele de floarea-sorelui, în funcție de faza de vegetație când acest exces se înregistrează.

Astfel, excesul de azot din primele 4-5 săptămâni de vegetație duce la piticirea plantelor, deoarece plantele acumulează cantități mari de azot în această fază tânără, azot ce nu poate fi transformat în totalitate în azot organic, o parte din el rămânând în plante sub formă de azot mineral, care este toxic pentru plante.

Potasiul crește rezistența plantelor la secetă influențând turgescența celulelor și presiunea osmotică, mărește rezistența la cădere și la boli, reduce procesul de transpirație și influențează pozitiv conținutul de ulei în semințe. Simptomele insuficienței de potasiu se manifestă începând cu frunzele mai bătrâne și numai în cazuri de carență foarte acută se manifestă și pe frunzele tinere.

Atenție! Plantele afectate de deficiența de potasiu vor avea internodiile foarte scurte, mult mai scurte decât la insuficiența azotului sau a fosforului, plantele vor fi pitice, cu frunzele mult apropiate între ele, “având aspect de tufe”. Acumularea potasiului în organele aeriene ale florii-soarelui se deosebește de acumularea azotului și a fosforului prin aceea că tulpinile conțin mai mult potasiu decât frunzele, frunzele mai mult decât capitulele, iar acestea mai mult decât semințele.

Magneziul este un element secundar constituent al clorofilei și joacă un rol decisiv în procesul de fotosinteză. Este implicat în formarea pereților celulari și esențial pentru sinteză, transportul și stocarea în recoltă a zaharurilor, proteinelor și a uleiurilor. Carența de magneziu apare în fazele de creștere intensă și de formare a substanțelor de rezervă. Sulful este un element secundar important pentru formarea și calitatea proteinelor și crește eficiența utilizării azotului.

De asemenea, participă la formarea grăsimilor și în transportul aminoacizilor în plante cu rol esențial în umplerea semințelor și în creșterea conținutului de ulei în semințe. Cele mai importante microelemente pentru floarea soarelui sunt borul, molibdenul și manganul.

Borul participă în procesele respiratorii, iar în dezvoltarea florii-soarelui influențează îndeosebi procesul de fecundare, fiind indispensabil germinării polenului și creșterii tubului polenic. Simptomele carenței de bor apar pe frunzele mediane imediat înainte de înflorire, manifestandu-se prin apariția unor pete brune care cu timpul se unesc și formează o arsură la nivelul pețiolului.

Deficiența de bor duce la fecundarea incompletă a florilor, rezultând capitule deformate, tulpinile se despică în zona de inserție a capitulului, devenind sfărâmicioase și provocând șiștăvirea semințelor și uneori chiar căderea calatidiilor. În plus, insuficiența borului influențează nefavorabil metabolismul fosforului, cu consecințe negative asupra producției de semințe și a conținutului de ulei.

Molibdenul este, de asemenea, un microelement important pentru floarea-soarelui, acesta servind ca purtător de electroni în procesele enzimatice prin care se realizează reducerea nitraților și a azotului elementar în amoniu.

Manganul este implicat în procesul de fotosinteză, aceasta stimulând capacitatea de asimilare a elementelor nutritive și influențând pozitiv formarea recoltelor. Ajută planta să facă față secetei. Prin efectul său de reglare a metabolismului lipidelor, manganul participă la formarea unui procent ridicat de ulei. Consumul de zinc și cupru este mai ridicat decât la rapiță și la cereale. De aceea se recomandă fertilizarea foliara preventivă cu mangan, zinc și cupru în urma analizei plantelor cu fertilizanţi ce conțin aceste microelemente separate sau cu formule cu combinații de microelemente.

Ploile căzute în ultimele zile și în cele ce vor urma sunt premise pentru un start viguros al culturii florii soarelui în majoritatea zonelor agricole.

Pentru maximizarea producției la floarea-soarelui în acest an agricol dificil, venim în sprijinul fermierilor cu o STRATEGIE COMPLETĂ de biostimulare și de nutriție foliara a culturii de FLOAREA SOARELUI. Completarea necesarului de elemente nutritive indisponibile sau disponibile în cantități limitate în perioadele de stres (băltiri, secetă, grindină, atac de fitopatogeni și dăunători) sau acoperirea necesarului de macro, mezo sau microelemente în perioadele critice de nutriție, se poate realiza printre altele prin aplicarea extraradiculară a acestora, prin fertilizarea și biostimularea plantelor cu tratamente foliare separate sau tank-mix odată cu tratamentele pentru protecția plantelor, (la aplicarea tank-mix recomandăm verificarea înainte de aplicare a compatibilității produselor ce urmează a fi amestecate).

REDUCEREA pH-ului APEI UTILIZATE LA PREPARAREA SOLUȚIEI DE STROPIT, CREȘTEREA EFICIENȚEI și EFICACITĂȚII TRATAMENTELOR FITOSANITARE, PROTECȚIA MICROFLOREI și a ENTOMOFAUNEI UTILE

Intervalul de pH initial al apei de stropitpH-ul solutiei de stropit rezultat dupa tratarea cu FIX-pH down/100 l apa
50 ml de FIX-pH down100 ml de FIX-pH down200 ml de FIX-pH down
7,5-8,07,006,755,20
8,0-8,57,007,005,30
8,5-9,08,007,255,60
9,0-9,58,507,505,70

BIOSTIMULARE, ANTISTRES, REZISTENȚĂ LA SECETĂ ȘI LA UNII PATOGENI

În situații de stres biotic sau abiotic sau pentru maximizarea coeficientului de utilizare a nutrienților, recomandăm unul dintre produsele AlgaMAX Fluid sau AlgaMAX Complex NPK ori FoliMAX Silicium produs antistres.

AlgaMAX Fluid sau AlgaMAX Complex NPK, în doză de 1-2 litri/ha – EFECT DUBLU! Nutriție și biostimulare! Crește eficiența utilizării nutrienților și rezistența la stresul abiotic, secetă, băltiri, salinitate, grindină.

FoliMAX Silicium, în doză de 0,5 litri/ha – EFECT DUBLU! Nutriție și protecție la stres! Rezistență marită la stresul abiotic, crește eficienta utilizării nutrienților. Rezultate maxime se obțin la aplicarea înainte de declanșarea stresului abiotic!

FURNIZAREA ÎN OPTIM A FOSFORULUI în primele feze de vegetație și REALIZAREA UNEI FOTOSINTEZE SUPERIOARE CU OBȚINEREA UNEI CANTITĂȚI OPTIME DE BIOMASĂ

FoliMAX Maizy-IQ în doză de 3-5 l/ha începând cu faza de 4-6 frunze odată cu erbicidarea postemergenta, EFECT DUBLU! Înrădăcinare puternică și creșterea efectului unor erbicide.

FoliMAX Trity-IQ în doză de 3-5 l/ha începând cu faza de 4-6 frunze odată cu erbicidarea postemergenta, EFECT DUBLU! Înrădăcinare puternică și creșterea efectului unor erbicide

Aplicate tank-mix împreună cu:

FoliMAX MAG 500 SC în doză de 2-3 litri/ha

FoliMAX MagneziuS în doză de 4 litri/ha

FURNIZAREA ÎN OPTIM A AZOTULUI ÎN FORMULE SIGURE, ADAPTATE PENTRU CULTURA FLORII SOARELUI

FoliMAX N-Progress: 5 litri/ha – SOLUȚIA PROGRESIVĂ, OPTIMĂ și SIGURĂ PENTRU FURNIZAREA AZOTULUI ÎN PERIOADE CRITICE DE NUTRIȚIE, FARĂ ARSURI, FARĂ FORMARE DE CRISTALE PE FRUNZE

FoliMAX Gold: 2-4 litri/ha în minim 2 tratamente începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX First N: 3-5 litri/ha în minim 2 tratamente începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FURNIZAREA ÎN OPTIM A POTASIULUI ȘI CREȘTEREA REZISTENȚEI LA SECETĂ

FoliMAX OLEO: 3-5 kg /ha începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX Potassy-IQ: 3-5 litri/ha începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FURNIZAREA ÎN OPTIM a Borului, Molibdenului și a Manganului și ÎNFLORIREA UNIFORMĂ ȘI OBŢINEREA DE POLEN DE CALITATE, PROCENT REDUS DE SEMINȚE SECI.

Cele mei importante microelemente pentru floarea soarelui sunt Borul, Manganul și Molibdenul, acestea putând fi furnizate prin aplicarea foliară tank-mix împreună cu produsele pe bază de azot sau de potasiu de mai sus, astfel:

FoliMAX BMol în doză de 1-1,25 litri/ha în 2 tratamente începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX BorON Plus în doză de 1,5 kg/ha în 2 tratamente începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX Kalibor în doză de 2-3 kg/ha începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX Bor 21 FS în doză de 2-3 kg/ha începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX Molibden în doză de 0,4-0,9 litri/ha începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX Mn 500 SC în doză de 0,8-1,2 litri/ha începând cu stadiul de 4-6 frunze.

MAXIMIZAREA PRODUCȚIEI SEMINȚE ȘI CU UN PROCENT RIDICAT DE ULEI

FoliMAX Proteus SC în doză de 0,8-1,2 litri/ha, începând cu stadiul de 4-6 frunze.

FoliMAX Sulf-IQ în doză de 3-5 litri/ha începând cu stadiul de 4-8 frunze – EFECT DUBLU! Creșterea conținutului de ulei și efect secundar de suprimare a unor fitopatogeni.

FoliMAX Coppery-IQ în doză de 0,3 litri/ha, 2 tratamente începând cu stadiul de 4-8 frunze – EFECT DUBLU! Rezistență marită la frângerea tulpinilor și efect secundar de suprimare a unor fitopatogeni.

Deficiențele față de mezo și microelemente pot fi evitate prin aplicarea de tratamente preventive începând cu 4-8 frunze, în 2-3 tratamente sau acestea pot fi corectate prin tratamente curative care se vor aplica la constatarea sau determinarea apariției deficienței față de respectivele elemenente.

Ca și regulă, la tratamentele preventive, se vor aplica dozele minime recomandate, sau doza maximă va fi redusă la jumătate. În situațiile în care la momentul tratamentului plantele de cultură sunt în stadii prea tinere și au o suprafață foliara redusă ori dacă s-a efectuat fertilizarea corectă la sol cu îngrășăminte solide și nu există condiții de stres sau deficiențe de nutriție recunoscute sau determinate prin analize, această tehnică de reducere a dozei este, de asemenea, una corectă.

Aceaste recomandări au ca principale obiective maximizarea recoltelor cu indici de calitate superiori, utilizarea cât mai eficientă a forței de muncă și optimizarea costurilor de producție, obținerea unui coeficient de utilizare a îngrășămintelor de către plante cât mai ridicat, cu un impact minim asupra mediului ambiant.

Cristian Urzică Director General Fertinova SRL

Sursa: sanatateaplantelor.ro