Anomaliile climatice, accident sau obişnuinţă?

În ultimii ani, anomaliile climatice cum ar fi ferestrele de temperaturi ridicate primăvara foarte devreme, valurile de frig primăvara târziu, diferenţele mari de temperatură între zi şi noapte, au devenit din ce în ce mai dese, astfel încât deja se poate desluşi un tipar. Dacă până acum fermierii au încercat să reacţioneze punctual la aceste probleme, încercând să găsească soluţii de cele mai multe ori după ce pagubele au avut loc, nu este însă momentul să începem să ne gândim să adaptăm tehnologiile luând în calcul aceste probleme care par să apară tot mai des?

În acest material vom încerca să particularizăm câteva din aceste anomalii climatice, să înţelegem cum ne pot ele afecta producţia şi, bineînţeles, să vă oferim şi câteva recomandări pentru ameliorarea efectelor acestora.

Ferestrele de temperaturi ridicate primăvara devreme

Tot mai des, primăvara devreme au început să apară ferestre cu temperaturi pozitive mult mai ridicate decât media normală ce pot varia de la câteva zile la câteva săptămâni, dar în care diferenţele de temperatură dintre zi şi noapte sunt foarte mari şi, bineînţeles, sunt urmate iarăşi de perioade cu temperaturi scăzute.

În aceste perioade cu temperaturi calde, plantele îşi reiau activitatea biologică şi procesul de creştere şi deşi necesarul de nutrienţi al plantelor în acest stadiu este redus, solul nu poate pune la dispoziţie N, S, deoarece aceste elemente au fost levigate sub nivelul rădăcinilor pe timpul iernii, iar noi cantităţi vor fi eliberate din materia organică mult mai târziu, când solul va fi suficient de cald pentru ca viaţa microbiană să îşi reia activitatea. Astfel, lipsa de nutrienţi esenţiali cum ar fi N şi S, dar şi de micro nutrienţi, care joacă un rol cheie în acest stadiu (de exemplu Zn), şi temperaturile scăzute din timpul nopţii vor afecta metabolismul plantelor, vor crea un stres ridicat şi vor stagna procesul de creştere, fapt ce poate afecta numărul de fraţi viabili în cazul grâului sau numărul de ramificaţii în cazul rapiţei.

Recomandarea TIMAC AGRO pentru această situaţie este aplicarea înaintea acestor perioade de caldură a unei fracţii de azot, care însă să conţina suplimentar atât sulf, cât şi microelemente esenţiale pentru această perioadă (B şi Zn). O astfel de soluţie trebuie să fie sub forma unui îngrăşământ cu eliberare treptată, pentru a evita pierderile prin levigare ce sunt inevitabile în această perioadă a anului. Astfel, plantele vor avea la dispoziţie atât N, cât şi S, elemente ce nu sunt puse la dispoziţia plantelor până când temperatura solului nu creşte considerabil, Borul va ajuta la sinteza de zaharuri pentru o rezistenţă mai bună la temperaturile scăzute ce vor urma sau din timpul nopţii, iar Zincul va reface auxinele (hormon de creştere), planta depăşind astfel perioadele de stagnare.

Valurile de frig primăvara târziu

Atât în cazul culturilor de toamnă, cât şi al celor de primăvară, un val de frig târziu poate avea un impact major asupra producţiei. În cazul culturilor de toamnă afectate de un val târziu de frig cea mai bună soluţie o reprezintă folosirea unui biostimulator foliar care să restabilească rapid metabolismul şi să ajute planta să îşi reia creşterea şi să se regenereze cât mai repede în urma stresului suferit.

În cazul culturilor de primăvară valurile de frig târzii pot surprinde plantele în faze incipiente în care atât sistemul radicular este slab dezvoltat, dar şi sistemul hormonal funcţionează la intensitate mai redusă. Astfel, în cazul unui val de frig sau la diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte, sistemul radicular îşi reduce puternic activitatea, în special în cazul fosforului care trebuie asimilat în mod activ. Temperaturile scăzute degredează auxinele, care se vor reface greu, cauzând astfel perioade îndelungate de stagnare ce vor debilita plantele, care în afara faptului că vor fi slăbite vor ajunge cu întârziere la polenizare, riscând astfel ca în această fenofază să fie expuse la un stres hidric şi termic puternic.

Recomandările TIMAC AGRO sunt menite să prevină şi să amelioreze efectele provocate în acest stadiu de valurile de frig. O astfel de soluţie poate fi atât o soluţie NPK localizată sau un microgranulat care să ofere un fosfor foarte solubil ce poate asigura necesarul tinerelor plăntuţe în situaţii de temperaturi scăzute când planta nu poate asimila fosforul în mod activ, iar asimilarea se face doar în condiţiile în care avem disponibil un fosfor uşor solubil ce va intra în plantă prin curgere liberă. Ambele soluţii recomandate de TIMAC AGRO conţin şi o componentă de biostimulare radiculară, care va reduce riscul carenţei induse în caz de temperaturi scăzute.

Astfel, în cazul valurilor de frig din primăvară, formula complexă din ambele soluţii Timac (NPK localizat sau microgranulate) conţine un fosfor uşor solubil şi imediat disponibil ce poate fi asimilat prin curgere liberă, fără efort din partea plantei, o componentă de biostimulare radiculară, dar şi Zn pentru a restabili nivelul de auxine din plantele tinere, necesare pentru reluarea procesului de creştere.

Pentru mai multe sfaturi şi soluţii personalizate nu ezitaţi să consultaţi specialiştii Timac Agro din teritoriu!

Dr. Marius Laurenţiu EFTENE
Project Manager Timac Agro România

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*