In toate ghidurile destinate cultivatorilor de rapita, in majoritatea articolelor din revistele de popularizare, precum si pe diferite pagini web care au tangenta cu acest domeniu, se vorbeste (pe buna dreptate) despre primul daunator al culturii rapitei de toamna care apare primavara devreme: gargarita tulpinilor de rapita (Ceutorhynchus napi). Daca nu reusim sa protejam aceasta cultura de atacul larvelor gargaritelor tulpinilor, ne putem trezi cu recolta dijmuita serios, in unele cazuri chiar compromisa (pagube de productie cuprinse intre 50 si 100% in cazul unui atac puternic).
In toate ghidurile destinate cultivatorilor de rapita, in majoritatea articolelor din revistele de popularizare, precum si pe diferite pagini web care au tangenta cu acest domeniu, se vorbeste (pe buna dreptate) despre primul daunator al culturii rapitei de toamna care apare primavara devreme: gargarita tulpinilor de rapita (Ceutorhynchus napi). Daca nu reusim sa protejam aceasta cultura de atacul larvelor gargaritelor tulpinilor, ne putem trezi cu recolta dijmuita serios, in unele cazuri chiar compromisa (pagube de productie cuprinse intre 50 si 100% in cazul unui atac puternic).
In ultimii doi ani, in zonele din sudul si sud-estul tarii, pe langa aceasta specie de insecte, lanurile de rapita au fost vizitate si de gargarita tulpinilor de varza (Ceutorhynchus pallidactylus). In acest articol voi scrie despre asemanarile si deosebirile dintre cele doua specii de curculionide.
In multe manuale de entomologie agricola se mai foloseste denumirea sinonima in limba latina a gargaritei tulpinilor de varza, si anume Ceutorhynchus quadridens. Dar in marea majoritate a lucrarilor stiintifice recente, cat si pe paginile web ale EPPO (Organizatia Europeana si Mediteraneeana pentru Protectia Plantelor) sau CABI (Centrul International Pentru Agricultura si Biostiinta) apare denumirea C. pallidactylus sau C. pallidactylus (quadridens).
Adultul speciei C. pallidactylus este putin mai mic, comparativ cu C. napi, avand lungimea corpului de 2,5-3,2 mm (in timp ce la C. napi, lungimea corpului este de 3,6-4,0 mm). Ambele specii au culoarea corpului inchisa, cu prezenta striurilor longitudinale pe elitre. Deosebirea dintre C. napi si C. pallidactylus este culoarea varfului rostrului, a antenelor, a pieselor bucale si extremitatilor tibiilor, care sunt roscate in cazul speciei C. pallidactylus.
Practic, asa se pot deosebi cel mai usor, cu ajutorul unei lupe, daca avem ambele specii prezente in capcanele entomologice.
Larvele: in cazul speciei C. pallidactylus sunt apode, subtiri, alb-galbui, cu capsula cefalica, mica si galbena, in timp de la C. napi, sunt asemanatoare, doar capsula cefalica are culoarea mai inchisa (brun galbuie).
Oul: in cazul speciei C. pallidactylus oul este de culoare alba, cu diametrul de 0,7 mm. Sigur, cand vorbim de larve si de oua, deosebirile dintre cele doua specii prezinta interes mai mult pentru taxonomisti si mai putin pentru fermieri. Cel mai usor se pot deosebi adultii, asa cum am scris mai sus.
In ceea ce priveste ciclul biologic, sunt asemanari intre cele doua specii, dar si unele deosebiri. Astfel, C. napi, prezinta o generatie pe an, in timp ce specia C. pallidactylus prezinta 1-2 generatii pe an. Ambele specii ierneaza in stratul superficial al solului, la mica adancime (de regula, primii 2 cm). O mica deosebire ar fi temperatura aerului la care gargaritele parasesc locurile de iernare in primavara. Daca adultii specii C. napi apar in camp cand temperatura aerului depaseste 9°C, adultii speciei C. pallidactylus pot aparea in camp si la o temperatura a aerului mai scazuta, de 8°C. In literatura de specialitate se mentiona faptul ca gargaritele tulpinilor de varza parasesc locurile de iernare in aprilie. In prezent, ca urmare a temperaturilor mult mai ridicate decat in mod normal, adultii acestei specii pot sa apara inca din luna februarie, la fel ca si cei ai speciei C. napi.
In cazul ambelor specii, femelele depun ouale in maduva tulpinilor rapitei. Femelele de C. pallidactylus pot depune ouale in nervura principala a frunzelor de varza. Prolificitatea femelelor speciei C. napi (gargarita tulpinilor de rapita) este mai mare (15-60 pana la 150 de oua/fermela, comparativ cu 25-40 de oua/femela pentru C. pallidactylus). De asemenea, in cazul speciei C. napi, perioada de incubatie este mai lunga, de 6-20 zile, comparativ cu 5-8 zile pentru C. pallidactylus. Daca temperaturile sunt ridicate, atunci perioada de incubatie este aproximativ egala pentru ambele specii. In cazul gargaritelor tulpinilor rapitei, perioada de dezvoltare larvara dureaza, in medie, 30-40 de zile, iar in cazul gargaritelor tulpinilor de varza, perioada de incubatie dureaza, in medie, intre 20 si 42 de zile. La ambele specii, larvele ajunse la dezvoltarea completa parasesc tulpinile cruciferelor, patrund in stratul superficial al solului (de regula primii 2 cm), isi construiesc un cocon nimfal si apoi se impupeaza. In cazul gargaritei tulpinilor de rapita, perioada de migrare a larvelor din tulpini in stratul superficial al solului se intinde pe o perioada mai mare de doua luni, din luna mai pana in iulie.
Stadiul de pupa se intinde pe o durata de o luna in cazul speciei C. napi, respectiv 14-20 de zile pentru C. pallidactylus. Adultii noii generatii apar in iunie-iulie, in cazul speciei C. napi, respectiv luna iulie in cazul speciei C. pallidactylus. Aici avem deosebiri in cazul gargaritei tulpinilor de rapita, adultii raman in estivatie pana la sfarsitul toamnei, apoi intra in hibernare pana in primavara anului urmator. In cazul gargaritei tulpinilor de varza, dupa aparitie, adultii ies la suprafata solului, urmand o perioada scurta de hranire, apoi se retrag in adaposturi pentru hibernare. In cazul toamnelor calduroase, adultii speciei C. pallidactylus pot da nastere la a doua generatie.
Plante gazda: ambele specii ataca plante din genul Brassicacee. Gazda principala pentru C. napi este rapita, respectiv varza pentru C. pallidactylus. Cu toate acestea, in ultimii ani a crescut ponderea speciei C. pallidactylus in culturile de rapita de toamna. Explicatia este simpla: odata cu cresterea suprafetelor cultivate cu rapita de toamna, gargaritele tulpinilor de varza au o masa bogata, pe care, evident, nu o refuza.
Modul de atac este asemanator pentru ambele specii. Primavara devreme, gargaritele hibernante apartinand speici C. napi produc perforatii marginale in limbul foliar si in varful tulpinilor plantelor gazda. Pagubele produse de gargarite culturilor de rapita sunt nesemnifacitve. In schimb, adultii speciei C. pallidactylus pot produce pagube importante cruciferelor semanate primavara, prin distrugerea meristemelor de crestere sau producerea de hipertrofieri ale tesutului de la baza petiolului (in cazul atacului la plantele aflate intr-o faza mai avansata de vegetatie). Totusi, in cazul rapitei de toamna nu s-au constatat atacuri pagubitoare ale adultilor speciei C. pallidactylus. Pagubele produse de larve sunt asemanatoare si cunoscute. In urma procesului de hranire, larvele distrug maduva tulpinilor, facand galerii descendente. In cazul existentei unui numar mare de galerii, tulpinile se pot frange, iar plantele de rapita nu mai pot fi recoltate.
Masurile de prevenire si combatere sunt asemanatoare pentru cele doua specii de gargarite si nu le mai voi detaila in acest articol. Este foarte important sa monitorizam culturile de rapita, sa amplasam capcane galbene adezive sau de tip bol cu lichid, ca sa stim cat mai exact cand sosesc „musafirii nepoftiti” in lan si apoi sa efectuam tratamenteul in vegetatie, conform protocoalelor in vigoare pentru aceste specii (despre care s-a scris in articolele precedente).
In final va urez recolte bogate de rapita, valorificate la un pret cat mai bun si sa treceti cu bine peste aceste „hopuri entomologice”!
In ultimii doi ani, in zonele din sudul si sud-estul tarii, pe langa aceasta specie de insecte, lanurile de rapita au fost vizitate si de gargarita tulpinilor de varza (Ceutorhynchus pallidactylus). In acest articol voi scrie despre asemanarile si deosebirile dintre cele doua specii de curculionide.
In multe manuale de entomologie agricola se mai foloseste denumirea sinonima in limba latina a gargaritei tulpinilor de varza, si anume Ceutorhynchus quadridens. Dar in marea majoritate a lucrarilor stiintifice recente, cat si pe paginile web ale EPPO (Organizatia Europeana si Mediteraneeana pentru Protectia Plantelor) sau CABI (Centrul International Pentru Agricultura si Biostiinta) apare denumirea C. pallidactylus sau C. pallidactylus (quadridens).
Adultul speciei C. pallidactylus este putin mai mic, comparativ cu C. napi, avand lungimea corpului de 2,5-3,2 mm (in timp ce la C. napi, lungimea corpului este de 3,6-4,0 mm). Ambele specii au culoarea corpului inchisa, cu prezenta striurilor longitudinale pe elitre. Deosebirea dintre C. napi si C. pallidactylus este culoarea varfului rostrului, a antenelor, a pieselor bucale si extremitatilor tibiilor, care sunt roscate in cazul speciei C. pallidactylus.
Practic, asa se pot deosebi cel mai usor, cu ajutorul unei lupe, daca avem ambele specii prezente in capcanele entomologice.
Larvele: in cazul speciei C. pallidactylus sunt apode, subtiri, alb-galbui, cu capsula cefalica, mica si galbena, in timp de la C. napi, sunt asemanatoare, doar capsula cefalica are culoarea mai inchisa (brun galbuie).
Oul: in cazul speciei C. pallidactylus oul este de culoare alba, cu diametrul de 0,7 mm. Sigur, cand vorbim de larve si de oua, deosebirile dintre cele doua specii prezinta interes mai mult pentru taxonomisti si mai putin pentru fermieri. Cel mai usor se pot deosebi adultii, asa cum am scris mai sus.
In ceea ce priveste ciclul biologic, sunt asemanari intre cele doua specii, dar si unele deosebiri. Astfel, C. napi, prezinta o generatie pe an, in timp ce specia C. pallidactylus prezinta 1-2 generatii pe an. Ambele specii ierneaza in stratul superficial al solului, la mica adancime (de regula, primii 2 cm). O mica deosebire ar fi temperatura aerului la care gargaritele parasesc locurile de iernare in primavara. Daca adultii specii C. napi apar in camp cand temperatura aerului depaseste 9°C, adultii speciei C. pallidactylus pot aparea in camp si la o temperatura a aerului mai scazuta, de 8°C. In literatura de specialitate se mentiona faptul ca gargaritele tulpinilor de varza parasesc locurile de iernare in aprilie. In prezent, ca urmare a temperaturilor mult mai ridicate decat in mod normal, adultii acestei specii pot sa apara inca din luna februarie, la fel ca si cei ai speciei C. napi.
In cazul ambelor specii, femelele depun ouale in maduva tulpinilor rapitei. Femelele de C. pallidactylus pot depune ouale in nervura principala a frunzelor de varza. Prolificitatea femelelor speciei C. napi (gargarita tulpinilor de rapita) este mai mare (15-60 pana la 150 de oua/fermela, comparativ cu 25-40 de oua/femela pentru C. pallidactylus). De asemenea, in cazul speciei C. napi, perioada de incubatie este mai lunga, de 6-20 zile, comparativ cu 5-8 zile pentru C. pallidactylus. Daca temperaturile sunt ridicate, atunci perioada de incubatie este aproximativ egala pentru ambele specii. In cazul gargaritelor tulpinilor rapitei, perioada de dezvoltare larvara dureaza, in medie, 30-40 de zile, iar in cazul gargaritelor tulpinilor de varza, perioada de incubatie dureaza, in medie, intre 20 si 42 de zile. La ambele specii, larvele ajunse la dezvoltarea completa parasesc tulpinile cruciferelor, patrund in stratul superficial al solului (de regula primii 2 cm), isi construiesc un cocon nimfal si apoi se impupeaza. In cazul gargaritei tulpinilor de rapita, perioada de migrare a larvelor din tulpini in stratul superficial al solului se intinde pe o perioada mai mare de doua luni, din luna mai pana in iulie.
Stadiul de pupa se intinde pe o durata de o luna in cazul speciei C. napi, respectiv 14-20 de zile pentru C. pallidactylus. Adultii noii generatii apar in iunie-iulie, in cazul speciei C. napi, respectiv luna iulie in cazul speciei C. pallidactylus. Aici avem deosebiri in cazul gargaritei tulpinilor de rapita, adultii raman in estivatie pana la sfarsitul toamnei, apoi intra in hibernare pana in primavara anului urmator. In cazul gargaritei tulpinilor de varza, dupa aparitie, adultii ies la suprafata solului, urmand o perioada scurta de hranire, apoi se retrag in adaposturi pentru hibernare. In cazul toamnelor calduroase, adultii speciei C. pallidactylus pot da nastere la a doua generatie.
Plante gazda: ambele specii ataca plante din genul Brassicacee. Gazda principala pentru C. napi este rapita, respectiv varza pentru C. pallidactylus. Cu toate acestea, in ultimii ani a crescut ponderea speciei C. pallidactylus in culturile de rapita de toamna. Explicatia este simpla: odata cu cresterea suprafetelor cultivate cu rapita de toamna, gargaritele tulpinilor de varza au o masa bogata, pe care, evident, nu o refuza.
Modul de atac este asemanator pentru ambele specii. Primavara devreme, gargaritele hibernante apartinand speici C. napi produc perforatii marginale in limbul foliar si in varful tulpinilor plantelor gazda. Pagubele produse de gargarite culturilor de rapita sunt nesemnifacitve. In schimb, adultii speciei C. pallidactylus pot produce pagube importante cruciferelor semanate primavara, prin distrugerea meristemelor de crestere sau producerea de hipertrofieri ale tesutului de la baza petiolului (in cazul atacului la plantele aflate intr-o faza mai avansata de vegetatie). Totusi, in cazul rapitei de toamna nu s-au constatat atacuri pagubitoare ale adultilor speciei C. pallidactylus. Pagubele produse de larve sunt asemanatoare si cunoscute. In urma procesului de hranire, larvele distrug maduva tulpinilor, facand galerii descendente. In cazul existentei unui numar mare de galerii, tulpinile se pot frange, iar plantele de rapita nu mai pot fi recoltate.
Masurile de prevenire si combatere sunt asemanatoare pentru cele doua specii de gargarite si nu le mai voi detaila in acest articol. Este foarte important sa monitorizam culturile de rapita, sa amplasam capcane galbene adezive sau de tip bol cu lichid, ca sa stim cat mai exact cand sosesc „musafirii nepoftiti” in lan si apoi sa efectuam tratamenteul in vegetatie, conform protocoalelor in vigoare pentru aceste specii (despre care s-a scris in articolele precedente).
In final va urez recolte bogate de rapita, valorificate la un pret cat mai bun si sa treceti cu bine peste aceste „hopuri entomologice”!
Dr. ing. Georgescu Emil – INCDA Fundulea