Căpușele sunt paraziți foarte periculoși pentru sănătatea animalelor și a omului. Acestea se hrănesc cu sânge şi au o activitate biologică maximă în acest sezon. În perioadele calde, dar nu numai, atacul căpuşelor asupra animalelor domestice şi sălbatice și asupra omului, este intens. Căpuşele trăiesc agățate de animale, atât timp cât trebuie să se hrănească, iar după ce au consumat suficient din sângele gazdei, ele părăsesc corpul acesteia. În privinţa parazitismului, căpuşele nu manifestă nicio selectivitate, astfel ele pot parazita mai multe specii de animale cu sânge cald, iar același animal parazitat poate să poarte pe corp, mai multe specii de căpuşe. Masculii trăiesc mai puţin ca paraziţi și se hrănesc mai mult cu sucuri de plante. Pe animale, ei urcă în căutarea femelei şi cu această ocazie pot consuma din sângele gazdei. După îndeplinirea actului sexual, masculii mor.
Cum acționează căpușele?
Căpușele trăiesc în medie 1 – 2 ani și au capacitatea de a trăi câteva luni complet lipsite de hrană. Pentru a se hrăni, căpuşa se fixează bine, cu ghearele picioarelor, pe perii şi pielea animalelor, apoi îşi înfig mandibulele în piele pentru a avea un punct de sprijin pentru hipostom, care apare ca o tijă cu spini dirijaţi dinainte înapoi, care încep să pătrundă în piele oblic până la întâlnirea cu vasele de sânge. Hipostomul, odată introdus, nu mai poate fi scos cu uşurinţă afară. Pentru a sili căpuşa să-şi retragă hipostomul, putem pune o picătură de petrol, benzină sau orice alt excitant chimic pe corpul căpuşelor, totuşi existând riscul ca din căpuşă să se deverseze, mai repede, conţinutul stomacului în organismul parazitat. În timp ce consumă sânge, căpuşele introduc în plagă, saliva care are acţiune anticoagulantă, dar şi hemolizantă şi aglutinantă.
După săvârşirea actului sexual, femela rămâne pe animal atât timp cât să-şi umple cecumurile cu sânge, după care se desprinde şi cade pe pământ, îşi depune ouăle la rădăcina ierburilor, în grămezi aglutinate cu un lichid lipicios, secretat de o glandă cefalică. Ponta durează 8 – 10 zile şi numărul ouălelor este de 2000 – 3000. Sunt femele care ouă toată vara, deși după pontă – depunerea ouălor -, femela epuizată se usucă şi moare. După 20 – 30 zile, din ouă ies larve hexapode, cu 3 perechi de picioare, foarte agile, care se cațără pe ierburi şi arbuşti, unde stau fixate cu ultimele două perechi de picioare, în timp ce prima pereche este folosită în căutarea primului animal de care se va prinde căpușa. Odată trecută pe un animal, se hrănește cu sânge şi după 8 zile năpârleşte, transformându-se în nimfă octopodă, cu 4 perechi de picioare. Limfa se hrăneşte şi ea cu sânge şi după 6 zile năpârleşte din nou, trecând în adult, impuber, apoi puber. Unele specii de căpușe își petrec stadiile pe un singur animal – o singură gazdă, altele au nevoie de 2 sau chiar 3 gazde. Pe lângă acțiunea hematofagă, căpuşele pot transmite boli precum babesioza, dirofilarioza sau diverse boli bacteriene, cum ar fi Boala Lyme sau boli virale. În cazul Bolii Lyme sunt necesare 17 ore ca bacteriile patogene (Borellia burgdorferi) din intestinul căpuşei, să migreze către glandele salivare ale acesteia, de aici fiind inoculate cu salivă la locul înţepăturii. Boala Lyme la om evoluează în timp îndelungat, chiar ani, cu suferinţe majore. Iniţial, se pot administra, precoce, antibiotice, cum ar fi doxiciclina. Se estimează că aproape 15% din populația lumii a suferit de Boala Lyme, Europa Centrală înregistrând cea mai mare rată de infestare, în procent de 20%.
Combaterea căpușelor
În funcţie de tipul acestora, combaterea căpuşelor se poate face prin administrarea de produse specifice, cu efect insecticid: ivermectină – Romivermectin 1% soluție injectabiă, avermectină – Rombendazol Super comprimate, fipronil – Parakill soluție spot-on sau piretrină – Romparasect soluţie concentrată care se aplică prin aspersare. Dezinsecția mediului ambiant va fi una riguroasă și se va utiliza Romparasect 5% sau Tetracip Zapi (soluție concentrată).
Dr. Cătălin Tudoran
Șef L.S.V.S.A. Romvac Company S.A.