În data de 21 septembrie 2018, în cadrul mesei rotunde organizată de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală cu ocazia prezentării rezultatelor obținute în cadrul proiectelelor ADER, au participat specialiști în domeniul economiei agrare. În cadrul acestui eveniment, Directorul de proiect, a prezentat obiectivele, partenerii, beneficiarii, rezultatele obținute în etepele derulate în perioada 2015-2017 în cadrul proiectului ADER 16.1.2. – ”Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie primară–servicii–depozitare–procesare–piaţă de desfacere”, precum și rezultatele obținute în Etapa 4 intitulată ”Demonstrarea funcţionalităţii modelelor de lanţuri scurte de valorificare a producţiei de legume și fructe”.
Acest proiect a început în octombrie 2015 și a avut o derulare pe o perioadă de 3 ani. Partenerii în acest proiect sunt ICEADR-coordonator, ASE și USAMV. Proiectul se adresează în egală măsură fermierilor, asociațiilor, cooperativelor, universităților și MADR. Obiectivele proiectului privind: eficientizarea structurilor de piață, crearea de modele de lanțuri scurte de valorificare a producției de legume-fructe, stimularea fermierilor în vederea asocierii/cooperării se încadrează în Obiectivele generale și specifice ale Programului Sectorial ADER.
Proiectul a fost conceput pe 4 etape cu finalizare anuală. În 2015 am realizat un studiu privind situația sectorului de legume-fructe pe plan național și comunitar. Acesta a cuprins: importanța sectorului legume-fructe, zonarea, suprafețele cultivate în România și UE cu legume și pomi fructiferi, producțiile obținute în România și UE, industria conservelor de legume și fructe. Apoi au fost abordate etapele filierei de la colectare-transport-depozitare-sortare-tehnologii de procesare și s-a încheiat cu piața legumelor și fructelor proaspete și procesate.Un alt aspect abordat a fost acela privind situația organizațiilor și a gupurilor de producători din sectorul legume-fructe precum și a avantajelor/dezavantajelor asocierii. Ultima problemă abordată în studiul din 2015 a fost legată de cadrul legislativ și mecanismele de finanțare precum și de analiza SWOT a lanțului scurt de valorificare a producției de legume-fructe.
În etapa 2 din 2016, ne-am ocupat să determinăm oportunitatea privind asocierea prin aplicarea de chestionare producărtorilor mici și mijlocii de legume din principalele județe producătoare: Dâmbovița, Călarași, Galați, Ilfov, Olt și Dolj. Cu ajutorul colegilor de la ASE am proiectat lanțul scurt de valorificare a producției de legume și am realizat un Studiu de feza bilitate cu 3 variante de finanțare: 100% autofinanțare, 50% autofinanțate+50% credit bancare, 50% credit + 50% PNDR. Studiul a cuprins și memoriul tehnic în care sunt prezentate schițele amplasamentului, suprafața construită și dotările unei linii complete de prelucrare-ambalare a sucului de roșii, pastei de tomate și a murăturilor. Pentru diseminarea rezultatelor au avut loc întâlniri cu producătorii și specialiștii în cadrul meselor rotunde și simpozioanelor la care echipa proiectului a perticipat. Au fost elaborate 2 cărți, 2 broșuri, pliante, articole științifice, articole în reviste de specialitate.
În 2017, în Etapa 3, am aplicat chestionare producătorilor de fructe din 5 județe: AG, Dâmbovița, Vâlcea, Prahova, Constanța. Am proiectat un model de valorificare a producției de fructe și am realizat un studiu de fezabilitate în 2 variante de finanțare: autofinanțare și credit bancar. Studiul a cuprins 2 memorii tehnice. Unul în care sunt prezentate schițele amplasamentului, suprafața construită și dotările unei linii de prelucrare a sucului de mere și a marmeladei. Cel de-al doilea a cuprins doar varianta depozitării fructelor. Pentru diseminarea rezultatelor au avut loc întâlniri cu producătorii și specialiștii în cadrul meselor rotunde și simpozioanelor la care echipa proiectului a perticipat. Au fost elaborate 3 cărți, 2 broșuri, pliante, articole științifice, articole în reviste de specialitate.
Pentru demonstrarea funcționalității modelelor de lanțuri scurte de valorificare a producției de legume-fructe, în Etapa 4, ce se va finaliza la sfârșitul lunii actombrie 2018 am realizat următoarele activități: aplicarea de chestionare privind implementarea lanțurilor scurte de valorificare a producției de legume-fructe, realizarea unui Ghid pentru fermieri, realizarea unui studiu privind fiscalitatea în România, întâlniri cu beneficiarii proiectului la cele 3 mese rotunde, simpozioane și conferințe, întâlniri directe cu fermierii, formularea de propuneri de îmbunătățire a activității în sectorul legume-fructe și de modificare a legislației în domeniu.
Pentru identificarea gradului de funcționalitate a lanțurilor scute de valorificare a producției de legume/fructe, precum și a problemelor cu care se confruntă producătorii şi evidențierea opiniilor acestora, Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală a efectuat un sondaj de opinie în perioada martie-mai 2018. Studiul realizat în această ultimă etapă a proiectului vizează IMPLEMENTAREA LANȚURILOR SCURTE DE VALORIFICARE, având în vedere că unul dintre obiectivele principale pe care Programul ADER le urmărește este acela de a îmbunătăți performanța economică la nivelul diferitelor filiere agroalimentare, prin implementarea lanțului scurt în procesul de valorificare al producției obținute.
Cercetarea s-a desfășurat pe teritoriul diferitelor zone din România. Interpretarea datelor și analiza acestora a fost efectuată prin intermediul programului SPSS. Chestionarul cuprinde 34 întrebări, închise sau deschise, cu posibilitea de a oferi răspunsuri multiple. Chestionarul a fost aplicat pe un număr de 140 de persoane din care 38 femei (28%) și 102 bărbați (72%). Din eșantionul studiat, 120 de persoane (reprezentând 85%), se încadrează în categoria de vârstă activă (26-65 ani). 117 dintre persoanele intervievate trăiesc în mediul rural, majoritatea având studii medii (47%). Din centralizarea datelor din chestionar rezultă că: 15% dintre repondenți și-au început activitatea înainte de 1990; 30,7% dintre repondenți și-au început activitatea în perioada 1990 – 2007; 54,3% dintre repondenți și-au început activitatea în perioada 2007 – 2018.
Din răspunsurile primite de la cei intervievați a rezultat că: 50% dintre cei intervievați își desfășoară activitatea în calitate de persoană fizică neautorizată;16,4% dintre cei intervievați își desfășoară activitatea în calitate de persoană fizică autorizată; 13,6% dintre cei intervievați își desfășoară activitatea în calitate de Societate cu răspundere limitată (SRL); 5,7% dintre cei intervievați își desfășoară activitatea în calitate de Întreprindere Familială (I.F.); 6,4% dintre cei intervievați își desfășoară activitatea în calitate de Întreprindere individuală (I.I ); 7,9% altele.
Conform răspunsurilor primite de la subiecții acestei anchete: 5,7% dinte cei intervievați fac parte dintr-un grup de producători; 7,1% dinte cei intervievați fac parte dintr-o asociație; 5,7% dinte cei intervievați fac parte dintr-o cooperativă; 81,4% dinte cei intervievați nu fac parte din nicio formă asociatăvă. Conform răspunsurilor primite de la subiecții acestei anchete, majoritatea respondneților doresc să facă parte dintr-o formă asociativă în viitorul apropiat: 82,1%- da; 17,9%- nu.
După cum a reieșit din datele prezentate, 48 de repondenți apreciază că lipsa legislației care să sprijine micii fermieri reprezintă principala cauză a neasocierii lor. Majoritatea celor chestionați (115 persoane din 140) dețin exploatații mici, sub 5 ha. 78% dintre aceștia nu își planifică structura producției. Doar 57% dintre cei chestionați reușesc să valorifice peste 80% din producție. Pentru mulți dintre ei producția este pentru autoconsum sau înregistrează pierderi foarte mari, uneori peste 30%. Din analiza răspunsurilor primite, rezultă că aproape jumătate dintre cei chestionați obțin venituri de peste 10.000 lei din vânzarea producției, 45 de persoane obțin între 4.500-10.000 lei pe an și doar 26 dintre cei chestionați obțin până în 4.500 lei pe an. 29 dintre cei interviavați își desfac producția direct către consumatori, 33 apelează la intermediari, 3 la supermaket/hypermarket-uri și doar 1 singr direct către procesator. Doar pentru 56% dinte respondenți, lanțul scurt prezintă importanță, atât in ce privește numărul de intermediari căt și economia de timp șo fonduri pe care o pot realiza. 44% dintre cei chestionați nu au cunoștințe sau au cunoștințe vagi în ceea ce privește fiscalitatea în agricultură. Cu toate că sunt percepute ca mari și foarte mari taxele și impozitele pe care le datorează, micii fermieri știu excat cât datorează statului.
Dr. Ec. Ancuța Marin
Direct Proiect ADER 16.1.2