Dezvoltarea rurală: noul proces de planificare este prea lung și complex, potrivit Curții Europene de Conturi

Potrivit unui nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, noul proces de planificare a cheltuielilor UE din domeniul dezvoltării rurale este mult prea complex, prezentând deficiențe care afectează atât performanța, cât și rezultatele. De asemenea, Curtea a constatat că, în pofida eforturilor depuse de Comisia Europeană, implementarea programelor nu a început mai devreme și execuția cheltuielilor a demarat într-un ritm mai lent decât în perioada precedentă.

Politica de dezvoltare rurală a UE vizează creșterea competitivității agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și obținerea unei dezvoltări echilibrate a economiilor și a comunităților rurale. UE intenționează să cheltuiască aproape 100 de miliarde de euro în favoarea dezvoltării rurale în perioada2014‑2020.

Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală pune la dispoziție sprijin financiar pentru măsurile puse în aplicare de statele membre în cadrul programelor de dezvoltare rurală naționale sau regionale, care sunt elaborate de statele membre și aprobate de Comisie.

Problema de care se lovește întotdeauna procesul de planificare în vederea unei noi perioade de programare este aceea că el începe înainte să fie disponibile date adecvate și relevante din perioadele precedente”, a declarat domnul Janusz Wojciechowski, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport. „Curtea aconstatat că documentele de programare sunt prea complexe și voluminoase și totuși neaxate în mod suficient pe rezultatele preconizate”.

Curtea a examinat dacă noul cadru strategic al UE pentru perioada 2014‑2020 reflecta un accent mai mare pe performanță și dacă noul proces a condus la elaborarea unor programe de dezvoltare rurală de calitate, care ar putea contribui la rezultate mai bune.

Constatările Curții au fost că, deși cadrul viza o abordare bazată pe rezultate, programele aprobate erau documente lungi și complexe, ce prezentau deficiențe de natură să împiedice punerea unui accent mai mare pe performanță și pe rezultate. Curtea a analizat, de asemenea, programarea pentru politica de dezvoltare rurală aperioadei2014‑2020 pentru a verifica dacă aceasta permitea implementarea programelor mai devreme și evitarea astfel a consecințelor negative pe care le pot antrena eventualele întârzieri. Concluzia Curții a fost că, în pofida eforturilor Comisiei, implementarea nu a început mai devreme și execuția cheltuielilor planificate a demarat într-un ritm mai lent decât anterior.

În vederea îmbunătățirii acestui proces în viitor, Curtea recomandă Comisiei următoarele:

  • să se asigure că propunerile sale contribuie la dezvoltarea coerenței între programele individuale;
  • să simplifice documentele de programare și să reducă numărul de cerințe;
  • să coopereze cu statele membre pentru ase asigura că rapoartele care trebuie prezentate în 2019 oferă informații clare și exhaustive;
  • să definească diferiții indicatori într-o manieră mai exactă;
  • să facă bilanțul experienței dobândite în cursul punerii în aplicare asistemului actual;
  • să elaboreze în timp util propunerile privind politica de dezvoltare rurală pentru perioada de după2020.

Curtea recomandă, de asemenea, Parlamentului European, Consiliului și Comisiei să analizeze posibilitatea de a alinia strategia pe termen lung la ciclul bugetar al UE și să efectueze o evaluare cuprinzătoare a cheltuielilor înainte de stabilirea unui nou buget pe termen lung.