Folosită încă din Egiptul antic, mierea avea rolul de a trata rănile, febra și durerile de stomac iar astăzi beneficiile sunt nebănuite. Proprietățile sale de vindecare s-au extins, mierea fiind recunoscută pentru prevenția cancerului și bolilor cardiace, diminuarea ulcerelor, alienarea problemelor digestive, reglarea glicemiei, alinarea tusei și a durerilor în gât și creșterea performanțelor sportive. Este un lucru cert faptul că mierea distruge bacteriile.
Studiile au demonstrat eficiența sa în fața a numeroase tulpini bacteriene printre care E. coli și salmonela. Un anumit tip de miere numită manuka, alături de mierea tualang (o miere polifloră care se găsește în junglele din Malaezia) au capacitatea de a lupta împotrivă stafilococilor și bacteriilor responsabile pentru ulcerul peptic, H. pylori. Majoritatea albinelor depozitează peroxid de hidrogen în timp ce sintetizează polenul. Alături de aciditatea naturală a mierii, acest lucru nu face decât să îmbunătățească proprietățile antibactierene pe care le are aceasta.
În plus, mierea poate vindeca rănile care nu răspund antibioticelor, însă trebuie verificat că aceasta să nu conțină contaminanți. Din cercetări științifice, mierea mai închisă la culoare și mai concentrată poate fi mai potentă, iar tipurile de plante polenizate de albine pot influența proprietățile antibacteriene ale acesteia.
Un alt studiu a demonstrat că mierea a reușit să trateze tusea și să îmbunătățească calitatea somnului acestora într-un mod mai eficient decât un anumit inhibator de tuse și decât antihistaminicele folosite în mod obișnuit.
Ca exemplu, mierea de hrișcă tratează mai bine tusea decât dextrometorfanul, o substanță cu efect antitusiv. Alte studii unde a fost folosită mierea de flori sălbatice și mierea de eucalipt, citrice și plante dicotiledonate, plasează mierea peste tratamentele placebo care reduc tusea pe timp de noapte sau lipsa somnului din cauza infecțiilor respiratorii.
Trei studii noi realizate în S.U.A. indică faptul că mierea este la fel de bună sau chiar mai bună decât glucoza și zaharul folosite în apa consumată de atleți pentru a le extinde enduranţa în fața efortului fizic.
O altă serie de studii științifice spun că mierea tualang joacă un rol important în reglarea glucozei din sânge. Mierea este metabolizată precum zahărul, zaharina, siropul de arțar sau melasa. În laboratoare, mierea tualang a putut să distrugă celule canceroase de sân, de piele și cervical.
Până la obținerea unor rezultate în cazuri umane, mierea continuă însă să reprezinte un potențial agent anti-canceros și să prevină bolile cardiace deoarece conține un număr mare de antioxidanți care luptă împotriva stresului oxidativ și inflamării, acestea stand la bază mai multor tipuri de canceri și ale unor boli cardiovasculare.