În perioada mai-august 2023, România a resimțit cu intensitate efectele schimbărilor climatice, manifestate prin fenomene meteorologice extreme, generând daune semnificative în diferite regiuni ale țării. Creșterea temperaturilor a fost evidentă, cu perioade prelungite de caniculă, afectând mediul urban, și în special mediul rural, unde agricultura este principala activitate economică. În paralel, s-au înregistrat evenimente meteorologice extreme, precum ploi torențiale și furtuni violente, fenomene ce au condus la inundații și alunecări de teren în anumite zone vulnerabile.
În comparație cu anul 2022, când fenomene precum canicula sau furtunile au avut o intensitate și frecvență moderată, anul 2023 a venit cu temperaturi mai ridicate și perioade prelungite de caniculă. Toate aceste evenimente au adus o presiune suplimentară în asigurarea resurselor de apă necesare, punând în pericol dezvoltarea culturilor agricole. De asemenea, alte fenomene extreme, precum inundațiile și alunecările de teren, au fost mai frecvente în 2023, generând daune semnificative în agricultură. Această creștere a frecvenței și intensității evenimentelor climatice extreme sugerează o tendință de accentuare a impactului încălzirii globale.
Evoluția climei în ultimii 10 ani
Conform Administrației Naționale de Meteorologie, în perioada mai-august a anilor 2022 și 2023, România a experimentat variații semnificative ale temperaturilor medii lunare. Cea mai mare valoare a temperaturii din luna mai a fost 17,3°C, înregistrată la Gura Portiței. În ultimii doi ani, iunie a fost o lună caracterizată de temperaturi ridicate, ce au depășit 22,5°C în majoritatea regiunilor. Abaterea temperaturii medii a aerului din luna iulie 2023 față de mediana intervalului de referință standard (1991-2020) a fost pozitivă în toată țara, înregistrându-se o medie de peste 26,7°C. Luna august a înregistrat temperaturi peste normalul perioadei în ambii ani, cu ploi rare la nivel național, temperatura medie fiind de 26,8°C.
Comparând temperaturile medii ale lunilor analizate (mai – august) din anul 2014 și cele din 2023, schimbările climatice devin extrem de evidente. Luna mai a anului 2014 nu a depășit o temperatură medie mai mare de 16°C, iar temperatura medie a lunii iunie 2014 a avut valori cuprinse între 3,4°C la Vf. Omu și 21,2°C la statia meteorologica Gura Portiței. Cele mai ridicate temperaturi medii lunare, respectiv peste 20,0°C, s-au semnalat în vest, sud și pe areale extinse din sud-estul țării. Lunile iulie și august ale anului 2014 au înregistrat o temperatură medie constantă de 24°C.
Așadar, încălzirea globală poate fi resimțită în mod evident prin creșterea accelerată a temperaturilor medii lunare în decursul a câțiva ani. Într-un interval de mai puțin de un deceniu, temperaturile au înregistrat o creștere semnificativă, de aproape două unități pentru fiecare lună menționată. Fenomenele meteorologice extreme au devenit mai frecvente, iar mediul înconjurător și agricultura sunt supuse unor schimbări dramatice, fiind necesare acțiuni urgente de adoptare a unor măsuri de limitare a consecințelor negative generate de schimbările climatice.
Impactul schimbărilor climatice în agricultura românească
Agricultura este unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de schimbările climatice, existând culturi distruse de temperaturile ridicate și absența precipitațiilor sau, dimpotrivă, recolte compromise de inundații. Condițiile meteorologice imprevizibile au avut un impact direct asupra producției alimentare, generând pierderi economice semnificative pentru fermieri. Conform datelor Agra Asigurări, județul Timiș a fost afectat în iulie 2023 de o serie de evenimente meteorologice extreme, inclusiv grindină, precipitații abundente și furtuni, care au provocat pagube majore. Compania estimează că daunele înregistrate la nivel regional au depășit suma de 15.000.000 de lei, fiind afectate peste 25.000 de hectare de teren agricol au fost afectate, cu consecințe semnificative asupra culturilor, în special asupra celor de floarea-soarelui, grâu și rapiță.
“Perioada mai-august 2023 a fost marcată de multiple fenomene meteo extreme în regiunea de Sud-Vest. Spre exemplu, grindina din luna mai a afectat cu precădere culturile de cereale și rapiță, iar furtunile violente din lunile de vară au avut un impact negativ asupra dezvoltării cerealelor, alături de culturile de porumb și floarea soarelui. 70% dintre avizările de daună din această perioadă au fost pentru riscul de furtună, iar din acest procent, floarea soarelui a înregistrat pagubele cele mai însemnate, fermierii fiind afectați puternic la nivel financiar. Comparând contextul climatic actual cu cel de acum 9-10 ani, efectele negative s-au accentuat. Spre exemplu, ne confruntăm anual cu un dezechilibru atmosferic, care conduce către o instabilitate a ciclurilor agricole și a modului de lucru, precum și cu o dinamică a pieței și a factorilor economici. Fermierii au ajuns într-un punct critic, iar neavând siguranță climatică, acest context îi determină pe tot mai mulți să abandoneze afacerile. Cred că viitorul agriculturii prospere din România stă în adaptarea periodică la schimbările economice și de mediu, alături de optimizările tehnologice, digitalizare, investițiile în sănătatea solului și în sisteme de irigații performante”, a declarat Paul Alexandru Rădulescu, Manager Regional Sud-Vest.
De asemenea, regiunea de Centru – Sud a țării a fost sever afectată de aceleași fenomene imprevizibile, iar furtuna a fost cel mai avizat fenomen, în special la cultura de floarea soarelui. Concomitent, seceta a influențat puternic evoluția culturilor, iar fluctuațiile economice s-au resimțit și la nivelul fermelor din România. Cheltuielile din cadrul fermelor au crescut semnificativ, în special la nivelul inputurilor și combustibilului, dând peste cap planurile fermierilor.
“Ultimii 10-12 ani au fost decisivi pentru dinamica schimbărilor climatice, iar temperatura medie anuală este în continuă creștere. Spre exemplu, pe atunci fronturile atmosferice erau mult mai mari, iar perioadele de caniculă mai izolate. În prezent, nu mai există o dispersie omogenă a fronturilor atmosferice și ne confruntăm cu o inconsistență a anotimpurilor. De asemenea, lipsa lichidităților își face simțită prezența la nivel de industrie, iar fermierii sunt nevoiți să se repoziționeze, să își regândească strategia sau să se orienteze către culturi mai reziliente. Vedem fermieri care nu mai prioritizează asigurarea culturilor sau micșorează sumele asigurate, însă observăm o tendință ascendentă pentru investițiile în sistemele de irigații”, a declarat Cosmin Vlad, Manager Regional Centru – Sud.
Făcând o retrospectivă a fenomenelor extreme din România, estul și nordul țării au fost de asemenea zone afectate puternic. În luna iulie 2023, județul Neamț a fost marcat de grindină, care a afectat o suprafață extinsă de 2.300 ha de teren arabil. Culturile principale afectate au fost porumbul, floarea soarelui și sfecla de zahăr, generând o daună totală estimată la 1.400.000 de lei. Situația a fost similară și în județul Galați, unde grindina a afectat o zonă de 6.200 Ha, având impact asupra culturilor de porumb și floarea soarelui. Această calamitate a produs daune în valoare de 2.400.000 de lei.
În paralel, județul Bacău a suferit consecințe severe din cauza grindinei, afectând o suprafață de 4.800 Ha de teren arabil. Culturile afectate au inclus porumbul, floarea soarelui și legumele, iar dauna totală s-a ridicat la 2.900.000 de lei. Aceste evenimente evidențiază vulnerabilitatea agriculturii locale la schimbările climatice și subliniază impactul negativ asupra economiei regionale.
De asemenea, grindina a cauzat distrugeri semnificative, iar alte culturi, inclusiv cele horticole, au suferit pierderi importante. Infrastructurile destinate protecției culturilor, precum serele și solariile, au fost afectate în mod evident. Această situație subliniază vulnerabilitatea agriculturii locale la schimbările climatice și necesitatea unei abordări proactive pentru a contracara efectele negative ale acestor fenomene meteorologice extreme.
România, tot mai vulnerabilă în fața dezastrelor naturale
Potrivit raportului de țară realizat de Banca Mondială, privind clima și dezvoltarea, România se confruntă cu o vulnerabilitate semnificativă la diverse dezastre naturale, accentuată pe fondul schimbărilor climatice. Teritoriul este expus la riscuri majore în ceea ce privește seceta și inundațiile, ceea ce poate conduce la consecințe macroeconomice substanțiale. Raportul indică și faptul că pierderile anuale medii cauzate de inundații ar putea atinge suma de 1,7 miliarde de euro. De asemenea, seceta din 2022 a adus în atenție provocările iminente, evidențiate de necesitatea utilizării cisternelor pentru a furniza apă în sute de localități.
Conform Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), peste 660.000 de locuitori din România se află în situația expunerii la riscul de furtună, iar costurile anuale estimate ale pagubelor se ridică la 83 milioane de euro[1].
În plus, România se confruntă cu o disponibilitate limitată a resurselor de apă la aproximativ jumătate din media UE și se apropie de pragul de stres hidric. O evaluare a riscurilor la nivel național, realizată în 2016 de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din România, a evidențiat că 48% din terenurile agricole ale țării sunt vulnerabile la secetă, în special în regiunile din sud și sud-est.
Astfel, pe lângă nivelul ridicat de vulnerabilitate la schimbările climatice, România nu dispune de suficiente resurse astfel încât să fie pregătită să răspundă sau să se adapteze la aceste fenomene.
Asigurările agricole – soluția pentru stabilitate financiară în cadrul fermelor
Schimbările imprevizibile ale climei au devenit o realitate cu care agricultorii se confruntă anual, impunând necesitatea de a-și proteja culturile împotriva riscurilor meteorologice. Fluctuațiile extreme ale temperaturilor, ploile abundente sau seceta accentuată reprezintă provocări constante, iar aceste variabile pot avea consecințe asupra recoltelor, a veniturilor fermierilor și implicit asupra securității alimentare la nivel național și global.
În acest context, asigurarea culturilor devine o componentă esențială pentru gestionarea riscurilor în agricultură. Agra Asigurări, liderul național în domeniul asigurărilor agricole, depune eforturi susținute pentru a sprijini fermierii din România în fața acestor provocări.
“Prin polițele de asigurare, sprijinim fermierii să-și continue afacerea în cazul pierderilor produse de fenomenele meteorologice extreme. Acest demers nu numai că asigură stabilitatea financiară în cadrul fermei, dar contribuie totodată la creșterea rezilienței întregului sector agricol în fața schimbărilor climatice, asigurând continuitatea producției și siguranța alimentară a comunităților locale”, a declarat Horia-Adrian Lupu, Director General Agra Asigurări România.
[1] https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-26632086-avertisment-banca-mondiala-romania-este-descoperita-fata-dezastrelor-naturale-seceta-din-2022-fost-mesager-provocarilor-care-vor-urma-pierderi-economice-semnificative.htm