Poziția comună a organizațiilor profesionale din agricultură şi a camerelor agricole din U.E. privind plafonarea

Comisia Europeană a prezentat propunerile legislative privind Schema de plăţi multianuală (multiannual financial framework) și PAC în mai și iunie 2018. Unul dintre instrumentele-cheie propuse de CE este introducerea unui plafon obligatoriu de 100% pentru suma care depășește 100.000 de euro, cu o reducere treptată a plăților directe peste 60.000 de euro. Conform propunerii CE, scad salariile și costul echivalent al muncii obișnuite și neremunerate legate de o activitate agricolă din valoarea plăților directe care urmează a fi acordate agricultorilor.

Semnatarii consideră că propunerea de limitare și de degresivitate a plăților directe este discriminatorie pentru anumite state membre, ferme și întreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o parte importantă a producției agroalimentare din UE și care se angajează foarte mult să abordeze problemele legate de mediu și climă. Prin urmare, aceştia se opun limitelor obligatorii și degresivității din următoarele motive:

  1. Se pedepsesc agricultorii care și-au investit și dezvoltat fermele, așa cum a fost obiectivul politicii UE până în present.
  2. Aceasta amenință disponibilitatea de a stimula competitivitatea sectorului agroalimentar al UE față de țările terţe.
  3. Nu va aduce nicio simplificare, deoarece scăderea propusă a plăților va fi dificil de raportat și controlat în practică (lucrători permanenți/sezonieri) și va duce la o povară administrativă suplimentară pentru beneficiary.
  4. Va produce efecte contraproductive asupra inovării și investițiilor – va limita extinderea, dezvoltarea şi investițiile în sectorul agroalimentar. Agricultura intensivă este motivată și are active de capital pentru a investi în noi tehnologii, în agricultura de precizie etc.
  5. Aceasta va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte dăunătoare asupra ocupării forţei de muncă.
  6. Va avea un impact negativ și contraproductiv asupra celor mai avansate ferme din punct de vedere tehnologic care au făcut investiții semnificative în inovare și mecanizare şi va reduce competitivitatea pe piaţa forţei de muncă.
  7. Reducerea semnificativă a plăților directe peste anumite plafoane (degresivitate) ar putea afecta negativ investițiile în inovații și productivitatea muncii.
  8. Denumirea schemei de plăți propuse pe suprafață de CE, sprijinul pentru venituri de bază pentru sustenabilitate (BISS), reflectă faptul că aceasta vizează compensarea agricultorilor din UE pentru costurile de producție ridicate datorită standardelor UE privind mediul, schimbările climatice, alimentația, siguranța alimentara, bunăstarea animalelor etc. Agricultorii furnizează bunuri publice la standarde ridicate începând de la primul şi până la ultimul hectar, indiferent de dimensiunea exploatației. Un plafon absolut al plăților directe va ignora acest fapt și va discrimina exploatațiile agricole mari.
  9. Amenință realizarea obiectivelor UE în materie de mediu și climă, deoarece fermierii vor fi tentaţi să îşi mărească productivitatea în mod artificial.
  10. Măsurile vizate, cum ar fi sprijinul tânărului agricultor și schemele ecologice, nu pot fi incluse în plafonare, deoarece, în caz contrar, vor deveni lipsite de sens pentru agricultori.

Introducerea plăților de stimulente în cadrul pilonului 1 (așa-numitele „ecosisteme”) poate fi, dacă este implementată și finanțată în mod corespunzător, un instrument promovat în cadrul PAC pentru a îmbunătăți durabilitatea sectorului agricol european, având în vedere că nu va fi util ca schemele ecologice să fie, de asemenea, parte a limitelor maxime.

  1. Va duce la creșterea inutilă a prețurilor de închiriere, care penalizează pe toți cei care acționează în mediul rural.
  2. Poate crește numărul fermierilor neproductivi în agricultură, ceea ce este în contradicție cu obiectivul PAC și cu măsura de limitare.
  3. În ceea ce privește reducerea sumei alocate forței de muncă, trebuie avut în vedere procesul actual în creștere al externalizării unor activitati în sectorul agricol european. Propunerea actuală ia în considerare doar cheltuielile privind salariile și securitatea socială pentru lucrătorii angajați de titular. Acest lucru ar reprezenta, fără îndoială, un tratament discriminatoriu pentru ferme, care, pe baza optimizării tehnologiei și a altor factori de producție, necesită ca întreprinderile externe de servicii să efectueze o mare parte a activității.
  4. În cazul organismelor asociative (comunități de proprietate, societăți, cooperative etc.) pentru calcularea plafoanelor trebuie să se țină seama în mod individual de partenerii care formează entitatea asociativă.

Diferitele modele sau tipuri de ferme au contribuit la obiectivele PAC și, prin urmare, la bunurile publice sau la valoarea adăugată pe care o aduce PAC, fie din punctul de vedere al producției alimentare în ceea ce privește cantitatea și calitatea, siguranța alimentelor, contribuția la mediu, sau crearea de locuri de muncă.

Nu este corect ca 80% din bugetul destinat plăților directe să fie alocat la 20% din beneficiari, fără a indica numărul persoanelor angajate în agricultură. Nu subliniază faptul că, în plus, 20% (cei care primesc mai mult de 5.000 de euro) generează peste 80% din producția agricolă și de bovine, gestionează mai mult de 80% din zonele implicate în activități agricole și oferă locuri de muncă practic tuturor în domeniu. Realitatea este că 80% dintre beneficiarii PAC sunt fermieri care primesc mai puțin de 5.000 EUR, iar mai mult de 50% dintre beneficiari primesc mai puțin de 1.250 de euro. Aceștia sunt scutiți de măsurile de control și de cerințele de conformitate, cum ar fi ecocondiționalitatea sau ecologizarea. Semnatarii sprijină fermierii mici, însă bugetul alocat acestora nu trebuie folosit ca armă împotriva profesioniştilor din agricultură, cei care contribuie direct la generarea producției, securitatii alimentare, ocupării forței de muncă, îndeplinind cele mai exigente cerințe de producție ale lumii.

Semnatarii consideră ca ar trebui asigurat accesul egal la fondurile PAC pentru toate tipurile de ferme, indiferent de mărimea lor. Prin urmare, aceştia se opun cu fermitate introducerii limitelor și/sau a degresivității plăților directe și pot accepta doar o reducere a plăților directe în mod voluntar la nivelul statelor membre. PAC trebuie să rămână o politică puternică, comună și finanțată în mod adecvat.