România își consolidează poziția pe piețele externe prin evoluția spectaculoasă a sectorului de mazăre

Autor: Dr. Ing. Manolache Alexandra Marina

Mazărea ocupă un loc esențial în sectorul agricol și agroalimentar, fiind apreciată atât pentru proprietățile sale nutritive deosebite, cât și pentru rolul său economic important. Evoluția producției autohtone, strâns corelată cu dinamica schimburilor comerciale internaționale, modelează oferta de pe piața națională și asigură necesarul de consum al populației. O analiză detaliată a comerțului exterior și a consumului de mazăre în perioada 2018–2024 scoate în evidență principalele tendințe care au marcat piața din România, oferind o perspectivă clară asupra modului în care sectorul s-a adaptat la noile realități economice.

Pe parcursul intervalului analizat, exporturile autohtone de mazăre au urmat un curs puternic ascendent. Valoarea totală a livrărilor pe piețele externe a crescut de la 1.723 mii euro în 2018 la 6.274 mii euro în 2024, consemnând un avans substanțial de 364,13%. Această evoluție este confirmată și de volumul fizic exportat, care s-a majorat cu 209%, urcând de la 4.753 de tone în anul de referință 2018 până la 14.673 de tone la sfârșitul perioadei. În spatele acestei creșteri se află consolidarea relațiilor comerciale cu parteneri tradiționali din Uniunea Europeană. Italia a devenit principala destinație pentru mazărea românească: în 2024, exporturile către această piață au ajuns la 3.149 mii euro, reprezentând o creștere exponențială de 2.332,59% în valoare și un salt de la 417 tone la peste 10.470 de tone față de 2018. O dinamică remarcabilă s-a înregistrat și în relația cu Olanda, unde valoarea exporturilor a crescut de la 180 mii euro la 1.002 mii euro, bifând un avans de 556,67%. Totodată, valoarea unitară a exporturilor a înregistrat o apreciere medie de 18%, urcând de la 363 euro/tonă în 2018 la 428 euro/tonă în 2024, semn că producătorii români au reușit să își valorifice marfa în condiții mai avantajoase pe piețele externe.

În contrapartidă, fluxurile de import au avut o dinamică oscilantă, marcată de o contracție a volumelor. Cantitatea totală de mazăre adusă din afara țării s-a redus cu 30%, scăzând de la 6.465 de tone în 2018 la 4.495 de tone în 2024. Cu toate acestea, valoarea totală a importurilor a crescut cu 31% pe întregul interval, urcând de la 3.534 mii euro la 4.612 mii euro, fiind puternic influențată de scumpirile înregistrate pe piețele internaționale. Principalii furnizori ai României au rămas partenerii regionali, în special Polonia și Ungaria, livrările din Polonia atingând singure 2.805 mii euro în 2024. În planul valorii unitare a importurilor, presiunea costurilor a fost evidentă pentru toate țările furnizoare: media prețului de import a urcat cu 88%, ajungând de la 547 euro/tonă în 2018 la 1.026 euro/tonă în 2024, în timp ce valoarea unitară a importurilor din Polonia a avansat până la 1.367 euro/tonă.

Evoluția convergentă a creșterii spectaculoase a exporturilor și a optimizării fluxurilor comerciale s-a reflectat direct în performanța balanței comerciale a României pentru acest sector. Dacă anul 2018 a debutat cu un deficit comercial de 1.811 mii euro, balanța a urmat un trend de redresare marcată, culminând cu un excedent comercial de 1.662 mii euro în anul 2024. Această transformare subliniază o competitivitate sporită a sectorului agricol românesc și o capacitate tot mai mare de valorificare a producției interne pe piețele internaționale.

Pe plan intern, deși importurile rămân o componentă importantă pentru a asigura diversitatea și continuitatea aprovizionării, piața națională traversează o etapă de reconfigurare favorabilă. Schimbarea preferințelor alimentare ale populației, orientate tot mai mult spre un stil de viață sănătos și spre produse cu o valoare nutritivă ridicată, stimulează consumul de leguminoase. Perioada 2018–2024 demonstrează că piața autohtonă de mazăre dispune de un potențial de creștere uriaș. Consolidarea producției interne, creșterea productivității și ridicarea standardelor de competitivitate vor fi factorii-cheie prin care fermierii români vor putea valorifica superior resursele disponibile, transformând mazărea într-o cultură din ce în ce mai profitabilă pentru agricultura românească.