Autori: Dr. Ec. Ancuța MARIN, Dr. Ing. Rodica CHETROIU
Piața laptelui de vacă, ca și cea a produselor lactate, este caracterizată, în special în ultima perioadă, de un anumit grad de incertitudine, determinată de caracteristici privind volatilitatea și imprevizibilitatea. În ceea ce privește producția de lapte obținută la nivelul Europei, România se poziționează la jumătatea clasamentului, în rândul ţărilor analizate, înregistrând în anul 2020 o producție totală de 1,35 mil. de tone de lapte de vacă (Tabelul 1).
Producția internă de lapte de vacă și bivoliță a avut un trend în general descendent din anul 2015, an în care s-au înregistrat 42.663 mii hl, ajungându-se în anul 2020 la o cantitate de 40.234 mii hl (-5,7%) (Graficul 1).
În anul 2020, se constată o ușoară creștere a acesteia, de 1,2% față de anul 2019. Având în vedere faptul că efectivele de vaci au scăzut între cei doi ani consecutivi, creșterea producției de lapte poate fi pusă pe seama sporirii randamentelor în fermele comerciale, care cresc ușor ca pondere a numărului lor în structura exploatațiilor, de la un an la altul.
Ritmul mediu anual pentru producția de lapte pe perioada 2015-2020 este negativ, de -1,2%, înregistrându-se o abatere standard de 1.021,4 mii hl față de media producției, cu un coeficient de variație mică, de 2,5 % (Tabelul 2).
Pentru anul 2020, au fost estimați indicatorii economici pentru două nivele de producție, respectiv 3.500 l/cap vacă și 6.000 l/cap vacă. Astfel, în cadrul cheltuielilor totale la laptele de vacă, cea mai mare pondere o dețin cheltuielile variabile (76,4-77,4%), urmate de cheltuielile cu forța de muncă (16,3-22,1%). Cheltuielile pentru producția principală sunt cu 62% mai mari la 6.000 l, față de 3.500 l, însă costul pe unitatea de produs este mai mic cu 5,3% la 6000 l față de 3500 l (Graficul 2) .
În cadrul cheltuielilor variabile, se observă faptul că cheltuielile cu furajele dețin cea mai ridicată pondere (71,32-75,66%), urmate de cheltuielile cu materialul biologic (15,77-17,33%) (Graficul 3 și Graficul 4).
Valoarea producției principale (laptele) este mai ridicată la o producție de 6000 l/cap cu 71% față de producția de 3500 l/cap (Graficul 5).
Costul de producție al laptelui este de 1,51 lei/l la o producție medie de 3500 l/cap, fiind cu 5,6% mai ridicat față de cel de la 6000 l, care este de 1,43 lei/l, iar prețul mediu de valorificare la poarta fermei este de 1,41 lei/l, sub nivelul costului (Graficul 6).
Indicatorii economici indică un rezultat negativ pentru ambele niveluri de producție și anume -6,7% la 3500 l, respectiv -1,3% la 6000 l rata venitului impozabil, iar în cazul ratei venitului net cu subvenții, aceasta rămâne negativă la producția de 3500 l (-2,6%) și se pozitivează până la 2,8% la cea de 6000 l/cap (Graficul 7).
Din Graficul 8, se poate observa o previzionare până în anul 2025 a consumului alimentar mediu brut anual de lapte şi produse din lapte (în echivalent lapte de 3,5% grăsime) care va cunoaște o usoară creștere, de cca. 0,3%.
Produsele animaliere reprezintă un pilon strategic în asigurarea suveranității și securității alimentare a României. În prezent, există 475.121 exploatații de creștere a vacilor de lapte, totalizând un număr de 1,35 milioane vaci, cu 23,3% mai puține decât în 2015. Tendința este de reducere a numărului vacilor din gospodăriile populației și de creștere a efectivelor din fermele mari, comerciale. O parte dintre fermieri își schimbă orientarea din sectorul de producție a laptelui, către cel de producție a cărnii și cele mai probabile motivații sunt cele legate de rezultatele economice și problemele din sector.