Alianța pentru Agricultură și Cooperare: „Solicitarea noastră privind aprobarea rectificării bugetare pentru MADR este expresia așteptărilor tuturor fermierilor din România!”

Redăm mai jos solicitarea Alianței pentru Agricultură și Cooperare adresată autorităților statului privind aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, astfel încât să acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetară din 2021.

Către,

GUVERNULUI ROMÂNIEIDomnului Premier Florin CÎȚU,

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICEDomnului Ministru Interimar Florin CÎȚU,

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALEDomnului Ministru Adrian OROS

Spre știință:

PREȘEDINȚIA ROMÂNIEIDomnului Președinte Klaus IOHANIS,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERALDomnului Președinte Ludovic ORBAN

ALIANȚA USR-PLUSDomnului Copreședinte Dan BARNA,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIADomnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALEDomnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

Ref: Rectificare Bugetară pozitivă MADR

Stimați Domni,

Vă solicităm să fiți de acord cu aprobarea rectificării bugetare pentru MADR, pozitiv, care să acopere toate cheltuielile solicitate la prima rectificare bugetară din 2021.

Solicitarea noastră este expresia așteptărilor tuturor fermierilor din România și este argumentată de următoarele:

  1. sectorul agricol românesc este meteo-dependent;
  2. România NU are o infrastructură principală de îmbunătățiri funciare MODERNIZATĂ și finanțată corespunzător care să asigure susținerea dezvoltării sistemului de irigații, desecări, drenaje și combaterea eroziunii solului de importanță strategică pentru sectorul agricol și pentru protejarea mediului, prin care va duce la modificarea microclimatului, în special a umidității relative a aerului, care permite o dezvoltare mai bună și mai armonioasă a vegetației naturale/spontane, a culturilor agricole și a aerului din zonă;
  3. realizarea investițiilor pentru STRATEGIA PRIVIND MANAGEMENTUL APEI deși este vitală pentru a putea continua producția de hrană în România, alături de REȚEAUA NAȚIONALĂ DE PERDELE FORESTIERE DE PROTECȚIE A CÂMPURILOR, NU a fost inclusă de România în PNRR;
  4. culturile agricole au nevoie de asigurarea în optim a cerințelor fiziologice din cursul perioadei de vegetație;
  5. s-au putut încheia contracte doar pentru irigarea a cca. 800.000 ha din cele 3 milioane irigabile;
  6. nu există produs de asigurare/ instrument de managementul riscului integrat pentru riscurile catastrofice din agricultură, lucru resimțit foarte dur prin prisma secetei pedologice severe din anul agricol 2019-2020, în special, astfel încât activitatea acestora să devină sustenabilă și competitivă pe termen lung, fără a pune presiune pe bugetul de stat; 
  7. cca. 80% din tariful pentru livrarea apei îl constituie costul cu energia electrică;
  8. perioada de udare s-a extins (aprilie-octombrie);
  9. costurile cu apa pentru irigat au ajuns de la 0,29 lei acum 3 ani la 0,78 lei/m3 în prezent;
  10. statul român, prin ANIF consumă o cantitate mare de energie pe care o preia de la distribuitorii din piață, de cele mai multe ori dublând sau triplând prețul cu care pleacă de la Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, deși statul român, prin Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București, este producător primar de energie electrică;
    fermierii din România s-au lovit de o secetă pedologică severă și arșiță atmosferică în anul agricol 2019-2020 nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani, foarte mulți dintre aceștia au ajuns involuntar la incidente la plată și înscrierea în centrala incidențelor bancare CRC CIP, ba mai mult, mulți creditorii au solicitat falimentul în baza legii 85/2014 – insolvența.
  11. seceta nu este acceptată ca și caz de forță majoră;
  12. urmare a secetei extreme din anul 2020 gradul de îndatorare al fermierilor calamitați a crescut de la cca. 30% la cca. 80-90%, ajungând ca pe aproximativ 25% din suprafața arabilă a țării să fie realizată o tehnologie minimală, care să nu le permită obținerea unei producții rezonabile pentru acoperirea unei părți importante a pierderilor suferite anul trecut;
  13. nu s-a dorit implementarea unei soluții echilibrate pentru amânarea ratelor la bănci;
  14. de IMM INVEST sau AGRO IMM INVEST au putut beneficia doar fermierii care nu au fost afectați de seceta pedologică severă sau sunt capitalizați și nu au avut rate scadente până acum, sau dacă au avut, deja sunt amânate, baza de aplicare fiind foarte mult redusă;
  15. legislația contractuală permite derapaje și impunerea prin poziție dominantă a furnizorilor mari a unor penalități și dobânzi de cca 160% din valoarea contractului care împing spre faliment fermierii;
  16. ajutorul național tranzitoriu a fost diminuat substanțial la începutul anului 2021, nejustificat;
  17. au fost aduse îmbunătățiri programelor de sprijin derulate de MADR;
  18. bugetul pentru reabilitarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii principale de îmbunătățiri funciare este la 5% din necesar;
  19. statul român nu a acordat despăgubirile promise pentru pagubele produse de seceta pedologică severă și arșița atmosferică care a afectat culturile de primăvară din anul agricol 2020, atât de necesare continuării activității în condiții optime în întreaga ramură de agribusiness;
  20. producția la culturile de toamnă pentru anul de recoltă 2021 a fost aproape de un an normal, dar la culturile de primăvară și în special la porumb, se preconizează o producție medie națională diminuată cu cca. 30 % datorită lipsei de precipitații exact acum în perioada critică când se formează producția de boabe,

După nenumăratele întâlniri și promisiuni avute în primăvară între reprezentanții fermierilor și ai Guvernului s-a desprins concluzia că sumele necuprinse în bugetul MADR, dar cuvenite în mod direct și legal fermierilor să fie cuprinse la prima rectificare bugetară acordându-se finanțarea lor.

Fermierii au acceptat situația bugetară respectivă până la rectificarea bugetară, dar așteptarea nu poate dura la nesfârșit.

Chiar dacă în această perioadă fermierii sunt prinși cu activitățile agricole specifice, profunda dezamăgire, indignare și lipsă de respect arătată sectorului agricol de către Guvern și Coaliția de Guvernare nu va fi uitată și va fi taxată corespunzător la momentul potrivit.

Sumele sunt necesare fermierilor acum!

Domnule Premier Florin CÎȚU, dacă Agricultura este sector strategic pentru asigurarea securității alimentare a României, trebuie să primească la prima rectificare bugetară pentru MADR, sumele solicitate. Acum aveți ocazia să arătați interesul și respectul pentru sectorul agroalimentar autohton.

Este și responsabilitatea Conducerii Coaliției de Guvernare să aprecieze importanța sectorului agroalimentar românesc și să asigure finanțarea acestuia conform provocărilor impuse fermierilor, pentru a avea un sector agricol sustenabil și rezilient.

În numele tuturor membrilor și organizațiilor membre ale celor 4 organizații.

ORGANIZAȚIEPREȘEDINTE
PRO AGROIonel ARION
LAPARNicolae VASILE
UNCSVMircea BĂLUȚĂ
APPRNicolae SITARU