Lucrările tehnologice la cultura căpșunului se încep primăvara devreme. După greblare şi apariţia primelor frunze se va aplica un tratament împotriva pătării albe şi brune şi putrezirea coletului. Se va folosi un fungicid pe bază de cupru sub formă de zeamă bordeleză şi cymoxanil. Cuprul va face o dezinfecţie a plantei şi a solului, iar cymoxanil-ul, componenta sistemică, va pătrunde în frunze şi va proteja plantele din interior. Cantitatea de soluţie pentru acoperirea suprafeţei de cultura depinde de mărimea plantelor şi variază de obicei între 500-1.000 l/ha.
Următorul tratament se va aplica la apariţia şi înălţarea inflorescenţelor. Bolile vizate sunt putregaiul fructelor, făinarea, pătarea albă şi brună a frunzelor. Pentru dăunători precum gărgăriţa florilor și molia căpşunului, se recomandă un tratament cu un insecticid.
Fertilizarea foliară se va face cu produse care conţin fosfor şi calciu, elemente necesare plantelor pentru energie şi fortificare. Se ştie că la temperaturi scăzute fosforul nu poate fi preluat din sol de către rădăcini.
Al treilea tratament se va face când 5% din inflorescenţe sunt în faza de “buton alb”. Se recomandă aplicarea unui fungicid sistemic (Topsin 500 SC) în concentraţie de 0,14%.
Tratamentul al patrulea se va executa la începutul scuturării petalelor. Pentru fertilizarea foliară se va apela la un produs pe bază de calciu în concentraţie de 0,5%.
În funcţie de condiţiile meteorologice, tratamentul numărul cinci poare fi la intrarea în pârgă a fructelor. În acea fază protejarea împotriva putregaiului cenuşiu şi a altor boli este foarte importantă. Se va aplica obligatoriu un fungicid botriticid. De asemenea, se va mai face o fertilizare cu calciu, care va conferi fermitate fructelor şi rezistenţă la transport şi manipulare.
După recoltare, în funcţie de starea fitosanitară a culturii, tratamentele vor fi continuate, astfel încât foliajul plantelor să se păstreze sănătos până la căderea brumelor de toamnă.
