Luffa (Luffa cylindrica (L) Roem), din punct de vedere al valorii economice, nu-şi găseşte nici un echivalent în lumea vegetală. Se numără printre cele mai deosebite plante decorative, datorită portului deosebit şi al florilor mari şi numeroase, colorate galben viu strălucitor, care apar eşalonat, din luna mai până toamna târziu. Tulpinile volubile ce pot atinge şi 12 m, îmbrăcate cu frunze mari, asemănătoare celor de viţă de vie, asigură posibilitatea realizării unor splendide pergole, locuri de odihnă ferite de arşita puternică a zilelor de vară.
Cerinţele plantelor de Luffa cylindrica faţă de factorii de mediu, în ciuda unei plasticităţi ecologice deosebite, poartă amprenta climatului zonei de obârşie. Plantele de Luffa iubesc căldura, lumina şi aerul umed şi sunt sensibile la îngheţurile şi brumele târzii, specifice climei noastre. O cultură reuşită începe cu producerea răsadului de vârstă cât mai avansată. Planta de Luffa este sensibilă şi la umiditatea relativă a aerului, care nu trebuie să fie mai mică de 70%. În seră, acest factor poate fi bine dirijat, iar producţia de fructe este foarte bună, ajungând la maturitate un procent de 70-80% dintre acestea. Solul trebuie să aibă un bun drenaj, planta nesuportând băltirea. Având o creştere luxuriantă, are răspuns foarte bun la îngrăşăminte atât chimice, cât şi naturale. Ca şi celelalte cucurbitacee cu care se înrudeşte, buretele vegetal este mare consumator de azot şi potasiu.
Perioada optimă de semănat este între 15 februarie – 15 martie. Vârsta răsadului la plantare trebuie să fie de 100 – 120 de zile – pentru regiunile mai nordice şi 65 – 80 zile pentru regiunile sudice sau pentru cultura în seră.
Plantarea constă în scoaterea răsadurilor din ghivecele în care au fost produse, împreună cu bolul de amestec în care se află întreaga masă radiculară şi introducerea în gropile de plantare cu grijă, pentru a nu se rupe rădăcinile, tragând apoi pământ în jurul plantei. Imediat după plantare se execută udarea, pentru asigurarea contactului plantelor cu pământul. Se plantează un singur rând pe o travee (este vorba de cultivarea în seră), deoarece plantele cresc luxuriant, formând o pergolă, care la un moment dat va fi plină cu fructe de Luffa. Distanţele de plantare sunt de 40 cm între plante. La 10 -14 zile plantele se palisează, adică se leagă sfori de sistemul de susţinere şi se procedează la înfăşurarea tulpinilor în jurul sforii de palisat.
Lucrările de îngrijire sunt: afânarea solului în jurul plantelor (prăşit), udări repetate şi tratamente împotriva bolilor şi dăunătorilor. Luffa cylindrica poate dezvolta boli specifice cucurbitaceelor (Pseudomonas lachiyrmans, Pseudoperonospora cubensis, Alternaria cucumerina, Colletotrichum lagenarium, Fusarium oxysporum etc.), dar în ultimii ani cu temperaturi peste mediile multianuale, bolile nu au fost o problemă. Cel mai frecvent cultura a fost atacată de acarianul roşu comun (Tetranycus urticae). Pentru combatere se folosesc produsele specifice utilizate în legumicultură.
Stabilirea momentului pentru recoltarea fructelor de Luffa cylindrica este extrem de important, atât pentru calitatea buretelui, cât şi a seminţelor. În perioada creşterii şi dezvoltării, fructele sunt foarte grele, datorită sucului abundent din ţesuturi. Exemplarele de excepţie pot ajunge la o greutate de 4-5 kg, acestea fiind cele care depăşesc în lungime 40-45 cm. Pe măsură ce fructele se aproprie de maturitatea deplină, care corespunde cu cea comercială, greutatea lor scade progresiv, până devin foarte uşoare.