Au fost negocieri dure cu oficialii de la Bruxelles pe tema banilor pe care România iî va primi pentru agricultură şi dezvoltare rurală în viitorul exerciţiu financiar (2021-2027). Sunt schimbări importante şi, mai ales, reguli noi de care fermierii români vor trebui să ţină seama dacă vor să aibă aces la banii comunitari şi să poată să reziste în competiţia cu agricultorii europeni.
“Au fost patru zile de negocieri, n-au fost simple deloc, sigur ca ne nemulţumeşte un pic covergenţa plăţilor directe, am fi vrut să avem în patru tranşe egale, dar o sa fie în 6 tranşe egale începând cu 2022, ceea ce înseamnă că ne îndepărtăm de la media UE. Bugetul pe care îl avem pe PAC nu este un buget care să ne mulţumească întru totul, dar este rezonabil, important este cum vom cheltui aceste sume de bani pentru ca în două exerciţii financiare am vorbit mai mult de rata de absorbţie şi nu de dezvoltarea sectorului agroalimentar din România”, a declarat Emil Dumitru .
Secretarul de stat a comunicat câteva cifre conform asigurărilor primite din partea oficialilor europeni.
„În preţuri curente este vorba de 13,78 miliarde de euro pe Pilonul I (Plăţi directe), o sumă de 7,01 miliarde de euro pe Pilonul II (Dezvoltare Directă) şi pe componenta de Next Generation – 0,72 miliarde de euro. Practic, ce se va schimba în viitoarea alocare financiară: pe de o parte, nu vom mai avea N+3, ceea ce înseamnă că vom avea o problemă să gândim proiectele să ajungă la maturitate, la sfârşitul exercitiului financiar vom avea N+2, iar rata de cofinanţare a crescut de la 15% în actualul exerciţiu financiar la 25%, şi, bineînţeles, cele două concepte pe care comisia insisăa să le introducă – Farm to Fork şi Green Deal. Din această perspectivă va trebui să fim pregătiţi să găsim soluţii pentru ca agricultura României să-şi menţină competitivitatea”, a mai atras atenţia Emil Dumitru.
Oficialul s-a referit şi la plafonarea obligatorie versus plafonarea voluntară a plăţilor directe.
“Intenţia CE este să lase la latitudinea statelor membre, iar plafonarea să fie voluntară la 100.000 de euro cu deducerea cheltuielilor cu forţa de munca versus o plată redistributivă aşa cum este amendamentul formulat de eurodeputaţi, inclusiv din România, o plată redistributivă de minimum 10%. Sigur, suntem în faza în care analiza soft a Planului Naţional Strategic (PNS) se află la versiunea doi, iar până în data de 3 august aşteptăm puncte de vedere din partea partenerilor sociali, urmând să punem pe masă şi să trimitem la Bruxelles analiza nevoilor şi să intrăm practic în linie dreapta pe ceea ce înseamnă stabilirea intervenţiilor pe care le facem pe Pilonul II”, a spus Emil Dumitru.
Legat de Pilonul I, secretarul de stat a precizat că România trebuie să gaăească cele mai bune maăuri pentru ca femierii să poată să obţină producţii bune, respectând măsurile tot mai stricte de mediu. Iar aici este nevoie de sprijinul ASAS şi al universităţilor agricole.
“Pe Pilonul I vom genera o discuţie foarte serioasă pentru că vom avea acele ecoscheme pe care sistemul de cercetare şi de învăţământ din România trebuie să ne dea nişte răspunsuri foarte clare – cum putem să avem nişte măsuri cu impact pozitiv pe ceea ce înseamnă combaterea eroziunii solului, pe ce înseamnă combaterea efectelor schimbărilor climatice. Practic, aici răspunsurile se află la ASAS, la universităţi şi împreună va trebui să găsim cele mai bune măsuri pentru ca fermierii să le pună în practică şi să avem nişte producţii constant bune”, a concluzionat secretarul de stat, Emil Dumitru.