Conopida este o plantă de climat umed şi răcoros. În perioadele călduroase şi secetoase nu dă rezultate bune, nici cantitativ, nici calitativ. În condiţiile din România are rezultate mai bune primăvara şi toamna. Temperatura din aer şi din sol are o influenţă mare asupra mugurelui florifer. O temperatură prea scăzută în aer şi sol, în perioada de producere a răsadurilor, determină o blocare a creşterii, o formare timpurie a inflorescenţei, care rămâne mică. Temperatura prea ridicată a aerului la începutul diferenţierii mugurelui florifer, determină de asemenea prelungirea creşterii vegetative şi formarea unei inflorescenţe mici. Dacă se petrece la începutul fazei de recoltare, zona marginală şi centrală a inflorescenţei devine afânată. Inflorescenţa apare la 60-80 zile de la semănat, când planta a format deja 9 – 12 frunze. Ea este protejată de rozeta de frunze, ferind-o astfel de radiaţia luminoasă directă care determină colorarea, aspect nedorit în comercializare.
Conopida preferă solurile bine drenate, deoarece este sensibilă la asfixierea rădăcinilor. Valoarea optimă a pH-ului este de 6,5. Suportă însă şi valori de 7-7,5 care reduc incidenţa atacului de Plasmodiophora brasicae (hernia verzei). Conopida este sensibilă la lipsa de bor, care provoacă accidente pe tulpină (devine goală), apariţia de porţiuni lucioase, care apoi se brunifică. Cultura este mai predispusă carenţei de bor pe solurile uşoare, în anii secetoşi. Atenţie! Tulpina poate fi goală şi în cazul unor creşteri prea rapide sau temperaturi prea ridicate. Carenţa de molibden produce deformarea frunzelor şi reducerea suprafeţei acestora, dar şi lipsa formării inflorescenţei (orbirea) – mugurele principal de creştere se opreşte din dezvoltare. Cauzele care pot provoca lipsa de molibden sunt: soluri cu pH sub 6,5, temperaturile scăzute din perioada producerii răsadurilor.
Conopida se cultivă în câmp, primăvara sau toamna, dar şi în solarii, pentru producţii extratimpurii. Este recomandată înfiinţarea culturilor prin răsaduri produse în ghivece sau tăviţe alveolare. Desimea recomandată este de 25.000 – 50.000 plante/ha, în funcţie de perioada de cultură şi mărimea dorită pentru inflorescenţă.