Ţelina, un super – ingredient în gastronomie, mai ales în bucătaria mediteraneeană

Țelina (Apium graveolens) se cultivă pentru rădăcinile sale îngroșate aromate și bogate în vitamine, precum și pentru frunze, consumate atât în stare proaspătă cât și preparată.

Țelina are proprietăți terapeutice, fiind utilizată pentru tratarea reumatismului, anemiei etc. Această specie este originară din zona Mării Mediterane și se cultivă ca plantă legumicolă, aromatică dar și medicinală. În țara noastră, țelina găsește condiții bune de creștere și dezvoltare în toate regiunile însă se cultivă pe suprafețe mici. Este o plantă bienală, în primul an formează rădăcină tuberizata, iar în al doilea an apare tulpina floriferă, ce poate ajunge la 100 cm înălțime. Tuberizarea rădăcinilor începe când planta are 3-4 frunze.

Frunzele sunt viguroase, penat sectate, lung pețiolate, lucioase, de culoare verde-închis. Inflorescențele sunt de tip umbele compuse, cu flori mici, albe, hermafrodite, iar polenizarea este entomofilă.

Fructul este o diachenă de culoare verde-cenușiu, turtită lateral, cu aromă specifică. Temperatura minimă de germinare este de 2℃, iar temperatura optimă în perioada de vegetație este cuprinsă între 18 și 24℃. Nu are pretenții mari față de lumină și poate fi utilizată în culturi intercalate, în livezi sau vii tinere.

În schimb, țelină are cerințe mari față de apă, în special în faza de răsărire și îngroșare a rădăcinii, având nevoie de umiditate constantă în sol și în aer. Preferă soluri ușoare, adânci și fertile, cu pH neutru. Țelina raspunde bine la fertilizarea cu gunoi de grajd.

Ţelina este o plantă leguminoasă, cu proprietăţi sanogene, fiind considerată un super – ingredient în gastronomie, mai ales în bucătaria mediteraneeană. Ţelina are în compoziţie 90% apă, un conţinut bogat în fibre, vitamine din grupul A, B,C , dar şi minerale precum calciu, fier, potasiu, magneziu.

Mineralele din compoziţie contribuie la o bună funcţionare a sistemului nervos şi endocrin. Este important să o introducem în meniul copiilor,  pentru că are un rol benefic în procesul de creştere şi dezvoltare.

Ţelina poate fi consumată sub forma de sucuri, singură sau în combinaţie cu alte legume, deoarece stimulează sistemul imunitar şi, prin conţinutul în fier şi magneziu, participă la combaterea stărilor de oboseală fizică, surmenaj şi anemii.

Putem folosi rădacina de ţelină crudă la prepararea unei salate, singură sau în combinaţie cu mere rase, morcov ras, măsline, sau la supe, în combinaţie cu dovlecei, ciuperci, fiecare alcătuind o masă hrănitoare, săţioasă, dar în primul rând sănătoasă şi curativă, pentru că are proprietăţi tonice, laxative şi hipoglicemiante.

Frunzele de ţelină conţin vitamina C şi sunt benefice în uzul extern , deoarece pot stimula cicatrizarea plăgilor, degerăturilor,  iar uleiul de ţelină are proprietăţi antihipertensive, prin conţinutul în ftalide.

În cosmetică este folosită la produsele ce combat căderea părului, deoarece infuzia din frunze de ţelină înlătură mătraţa şi întăreşte rădăcina firului de păr. O putem regăsi în  componenţa  produselor de îngrijire a tenului, deoarece are efect revitalizant şi cicatrizant, poate ameliora acneea şi calma tenul iritat, ridat.

O recomand celor  care doresc să scadă în greutate, deoarece are efect hipocolesteroleminat şi un conţinut caloric negativ, adică consumul energetic pentru digestia ei depăşeşte încărcătura calorică, iar prin proprietăţile diuretice şi depurative ajută metabolismul şi facilitează digestia.

Recomand persoanelor vârstnice să o introducă în dietă , deoarece prin proprietăţile sale antiinflamatoare poate reduce simptomele afecţiunilor articulare, dar are totodată şi proprietăţi  hipoglicemiante, antihipertensive şi ajută la combaterea constipaţiei, afecţiuni des întalnite în rândul seniorilor.