Hotelul Pullman World Trade Center, București a fost, astăzi, 9 octombrie, gazda evenimentului AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizat de Clubul Fermierilor Români. Evenimentul anual dedicat agriculturii ca sector strategic de importanță națională, a reunit peste 500 de lideri din agricultură, business, finanțe și tehnologie, cele mai prestigioase voci din politica europeană și națională, personalități din sectorul de cercetare și cel academic, actori reprezentativi ai lanțului valoric agroalimentar.
Conferința a fost onorată de prezența Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – Christophe Hansen, alături de liderii principalelor organizații agricole europene: European Landowners Organization (ELO) și Farm Europe. De asemenea, au mai participat și reprezentanți ai Guvernului României, inclusiv Prim-ministrul (TBC) și Ministrul Agriculturii, precum și lideri din sectorul privat și academic.
Evenimentul a marcat în premieră vizită în România a Comisarului European pentru Agricultură și Alimentație, într-un moment de răscruce pentru sectorul agricol: reforma Politicii Agricole Comune după 2027, presiunile tranziției verzi, liberalizarea comerțului cu produse agricole ucrainene și scăderea bugetului alocat agriculturii europene pentru perioada 2028–2034.
”Lumea este într-o continuă schimbare iar provocările climatice, instabilitatea geopolitică şi pieţele în permanentă transformare configurează un viitor instabil. Însă, și în acest context incert, agricultura europeană trebuie să se dezvolte, iar noi cei din Comisa Europeană pentru Agricultură vom continua să o sustinem. Fermierii români joacă un rol decisiv pentru securitatea alimentară și ei nu trebuie forțați să vândă produse de calitate sub costurile de producție. Nu putem cere producătorilor agricoli să salveze planeta pe stomacul gol. Este necesar un echilibru între sustenabilitate și viabilitatea economică. Îi asigur că împreună, vom face toate demersurile ca agricultura românească şi europeană să fie echitabilă, competitivă, durabilă şi atractivă pentru generaţiile viitoare. Aceasta este misiunea noastră comună, iar eu sunt hotărât să o duc la îndeplinire”, a punctat Christophe Hansen.
Comisarul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală – Christophe Hansen a mai precizat că România va primi 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă, pentru a veni în sprijinul fermierilor ale căror producţii au fost afectate anul acesta de îngheţul târziu din primăvară.
”O provocare majoră cu care se confruntă fermierii Uniunii Europene sunt provocările climatice. Și fermierii români cunosc bine situația schimbărilor climatice pentru că în acest an, culturile au fost afectate din cauza îngheţului târziu din primăvară, în mod special cele pomicole de: caise, cireşe, piersici şi nectarine. Astăzi, am posibilitatea să anunț în direct că vom alocă 11,5 milioane de euro din rezerva agricolă pentru România, pentru a sprijini producătorii agricoli, în cauză. Privind înainte, în următoarea perioadă financiară, vom dubla rezerva de criză, care va avea o valoare de 900 de milioane de euro pe an pentru a ajuta fermierii afectați” a mai spus oficialul european.
La rândul său Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, care a participat astăzi la conferința națională „Agri4Future România – Obiectiv 2035”, a dat asigurări că România rămâne un partener loial în construcția viitorului agriculturii europene și că poziția țării în cadrul Consiliului AgriFish reflectă constant interesele fermierilor români. Oficialul MADR a precizat că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să fie separată de fondurile de coeziune, iar deciziile privind plățile directe și dezvoltarea rurală trebuie să fie asumate de miniștrii agriculturii în cadrul Consiliului de Agricultură și Pescuit.
”Producția agricolă din România nu poate fi condiționată de jaloane sau ținte impuse. Este absolut necesar ca agricultura să beneficieze de un buget suficient și corespunzător. Obiectivul principal îl reprezintă menținerea Pilonului I – plăți directe și a Pilonului II – dezvoltare rurală în cadrul Politicii Agricole Comune, ca urmare este foarte importantă colaborarea strânsă cu Comisia Europeană pentru ca noua PAC să răspundă nevoilor reale ale fermierilor. Se impun mecanisme clare pentru despăgubiri rapide, continuarea investițiilor în irigații, sprijin pentru reconversia plantațiilor viticole și pentru alte sectoare agricole, precum și integrarea mecanismelor de creditare avantajoasă, similare celor aplicate în 2024. Proiectele și investițiile în agricultură trebuie să fie finalizate și să beneficieze de cadre financiare flexibile, fără plafonarea sprijinului pentru ferme, pentru a nu afecta contractele de credit existente. Stabilitatea cadrului financiar este esențială pentru predictibilitatea și securitatea alimentară”, a subliniat ministrul agriculturii.
Europarlamentarul Maria Grapini a fost una dintre vocile puternice ale Conferinței Naționale AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, a transmis un mesaj fermierilor români și a lansat un apel direct comisarului european Christophe Hansen, reafirmându-și angajamentul ferm pentru modernizarea agriculturii românești, sprijinirea producătorilor locali și dezvoltarea inteligentă a mediului rural.
”Într-un moment în care agricultura românească se confruntă cu provocări majore, trebuie să protejăm în egală măsură și pe marii, dar și pe micii agricultori. Practic, viitorul fermierilor depinde de capacitatea lor de a acționa uniți și de a se adapta noilor tehnologii și modele de finanțare. Așa cum am văzut în alte state, asocierea le oferă fermierilor forța de negociere și dezvoltare. Singuri, nu veți avea aceeași putere! Dacă veți acționa împreună și veți investi inteligent, România poate redeveni un pilon agricol important în Europa.
Domnule Christophe Hansen, haideți să fiți primul comisar care într-adevăr poate face reformarea Politicii Agricole Comune, dar nu numai pe hârtie. Și mă gândesc acum la cele două rapoarte, și anume, consolidarea rolului agricultorilor în lanțul valoric și simplificarea demersurilor în luarea deciziilor. Asta înseamnă mai multă flexibilitate, de exemplu, pentru stabilirea pagubelor – în condițiile în care, astăzi, există o birocrație imensă până când sunt evaluate pierderile și stabilit cuantumul despăgubirilor.
Se impune mai multă flexibilitate pentru statele membre, pentru că fiecare în parte cunoaște mai bine situația internă legată de grupurile mici de fermieri, a femeilor fermier sau a tinerilor fermieri. Nu este suficient doar să producem, trebuie să și vindem. Am asistat cu tristețe cum agricultorii români aruncau roșiile sau alte produse agricole, pentru că nu le puteau vinde!”, a ținut să evidențieze, în intervenția sa, eurodeputatul Grapini.
Și Președintele Clubului Fermierilor Români, Ciprian Olteanu, a spus că agricultura trebuie să fie tratată ca un domeniu strategic al statului român, avertizând asupra riscurilor subfinanțării și neglijării sectorului agricol în noul buget european.
”Bugetul alocat României pentru agricultură este de 16,5 miliarde de euro față de 21,8 miliarde de euro cât a fost în programul Strategic 2014- 2020. Asta înseamnă că bugetul propus pentru noua politică agricolă este cu cel puțin 15% mai mic dacă ținem cont de inflație și de costurile mărite. În acest context, o politică agricolă cu costuri mai mici este o politică a renunțării, a renunțării la securitatea alimentară.
În opinia mea, în România lipsește respectul pentru agricultură la cel mai ridicat nivel al statului. Drept dovadă, la acest moment agricultura nu are un consilier prezidențial pe acest domeniu, și acest lucru spune multe. Statul trebuie să trateze agricultura ca pe un domeniu strategic, iar fermierii trebuie să creadă din nou că munca lor contează. Ca urmare, viitoarea Politică Agricolă Comună trebuie să arate respect pentru cel care hrănește Europa. Trebuie să reamintit rolul esențial al agricultorilor în situațiile de criză. În ultimii 5 ani am trecut prin secetă, pandemie și război. Atunci când lumea s-a oprit, fermierii au fost cei care au continuat. Europa nu își poate permite o agricultură vulnerabilă. Dacă vrem o Europă puternică, trebuie să avem o agricultură puternică!”, a atras atenția Ciprian Olteanu.
Temele principale ale conferinței au vizat:
- Transformare sustenabilă – modele integrate pentru competitivitatea lanțului agroalimentar
- Tehnologie & Digitalizare – transformarea digitală și biotehnologii în agricultura modernă
- Managementul riscului – agricultura inteligentă climatic
- Instrumente de finanțare inovative – soluții pentru deficitul de finanțare în agricultură
- Parteneriate strategice între fermieri, autorități și industrie
- Securitate alimentară și dezvoltarea sustenabilă a spațiului rural
” În această intervenție prezint punctul de vedere al fermierilor membri pe care îi reprezint. România nu poate accepta plata degresivă și plafonarea plăților directe așa cum sunt propuse în acest moment, pentru că ele vor afecta grav cele peste 13.500 de ferme medii și mari, care împreună realizează 70% din producția agricolă a României. Prin AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035 vrem să punem fermierii în centrul dialogului și să le oferim ocazia să aibă un cuvânt de spus în definirea politicilor și deciziilor care le influențează direct viitorul. Este momentul ca vocea fermierilor să fie auzită la cel mai înalt nivel, alături de liderii europeni, naționali și de partenerii din business și finanțe”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români.
Conferința a abordat strategiile și mecanismele de schimbare pentru transformarea ecosistemului agroalimentar românesc în perioada 2025-2035, cu impact direct asupra securității alimentare naționale și a competitivității sectorului agricol românesc la nivel european.