Asociația Industriei Lemnului – Prolemn: „Fără sobe pe lemne? Sau fără lemne, fără gaz și cu lemnul pentru mobilă pe foc?

Rezultatele primelor licitații principale organizate de RNP Romsilva dau semnale de agravare a crizei de resursă de lemn și de creștere a prețurilor pentru 2022.

La licitația organizată de Direcția Silvică Vâlcea, prețul mediu de adjudecare a fost de 462 lei/m3 lemn pe picior, față de un preț mediu de adjudecare de 147 lei/m3 pentru producția anului 2021. Aceste prețuri de adjudecare au apărut pe fondul unei oferte de masă lemnoasă redusă la jumătate la licitațiile principale pentru anul 2022 față de masa lemnoasă pentru producția anului 2021 și pe fondul unei incertitudini maxime privind blocajele suplimentare care ar putea să fie induse de suprareglementarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, blocaje care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piață.

În toamna anului 2021 prețurile lemnului de foc s-au dublat față de anul 2020, iar dacă pornim de la prețuri ale lemnului pe picior, în pădure,de peste 400 lei/m3, în anul 2022 se va ajunge la prețuri absurde pentru lemnul de foc, mult mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros din orice țară europeană.

Iar prețurile exagerat de mari și deficitul de resursă conduc la direcționarea materiei prime către lemn de foc, cu afectarea aprovizionării industriei lemnului. O industrie care aduce în PIB-ul României 7 miliarde de Euro anual, susține 150.000 locuri de muncă și are un aport valutar net în balanța comercială a țării de 3,5 miliarde de Euro.

Aceste efecte sunt rezultatul unui deficit artificial creat în piață

În România se exploatează anual mai puțin de 65% din creșterea pădurii și se acumulează în păduri un volum nerecoltat, suplimentar recoltei, de aproximativ 25 milioane m3 anual. Conform Inventarului Forestier Național, pe perioada Ciclului II (2012-2017), s-a acumulat în păduri un volum nerecoltat de 133 milioane m3. Stoc real, indiscutabil, inventariat ca diferență între două reveniri cu periodicitate de 5 ani pe aceeași suprafață.

Problema merită o discuție și din altă perspectivă. Lemnul furnizează o energie termică ieftină, accesibilă, regenerabilă, bazată pe o resursă internă, cu prețuri la jumătate față de cea bazată pe combustibili fosili.

În acest sezon rece, prețul gigacaloriei produse în CET-urile bazate pe combustibili fosili este de aproximativ 320 de lei fără TVA (sursa). La Suceava funcționează cea mai modernă centrală în cogenerare care folosește biomasa forestieră dar și din agricultură pentru producția de energie termică și electrică, iar prețul gigacaloriei este de 142,73 lei fără TVA (sursa). Prețul gigacaloriei furnizata pe bază de biomasă este de aproape 2,5 ori mai mic decât cel pe combustibili fosili.

În mod paradoxal, statul subvenționează încălzirea cu combustibili fosili, în timp ce energia termică verde, din biomasă, nu este susținută. Suntem în situația ingrată în care populația rurală, care se încălzește cu lemne din ce în ce mai scumpe, adică 3,5 milioane de gospodării, majoritatea din zona rurală defavorizată, nu beneficiază de nici un fel de sprijin.

Dar și această populație este plătitoare de taxe și impozite. Nu doar că populația care se încălzește cu lemne nu beneficiază de nici un sprijin, dar prin Sistemul SUMAL 2.0 accesul la resursa de lemn de pe proprietățile forestiere mici și din vegetația forestieră din afara fondului forestier a fost îngreunată atât de mult, încât pur și simplu se îngrădește accesul la resursa de lemn de foc esențială pentru populația rurală.

Nici PNRR, nici Uniunea Europeană nu interzic lemnul de foc

În acest timp, în spațiul public este promovată o dezinformare privind interzicerea, printr-o directivă europeană, a folosirii lemnului de foc.

În fapt, nu există o astfel de directivă, iar prin PNRR România s-a angajat doar la anumite reforme pentru protecția mediului și a biodiversității. Varianta în limba română specifică: „Reforma: […] va asigura durabilitatea și trasabilitatea biomasei pentru a preveni orice impact negativ al utilizării bioenergiei asupra biodiversității și pădurilor și pentru a diversifica mixul energetic pentru încălzire și răcire, utilizând alte materii prime decât biomasa forestieră. […] Reforma […] va diversifica mixul energetic în sectorul încălzirii și răcirii, reducând componenta de biomasă forestieră.”

Așadar, se cere diversificarea mixului energetic. Există și biomasă agricolă. Și pompe de căldură. Lemnul pentru energie să nu deturneze resursa către lemn de foc, cum se întâmplă în această toamnă, afectând disponibilitatea de materie primă pentru industria lemnului.

Utopica tranziție de la încălzirea pe lemne la gaze a celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc pe lemne ar necesita:

  • Investiții în extinderea rețelei de gaze de cel puțin 17 miliarde de Euro. Pentru fiecare 200.000 de gospodării, este nevoie de 1 miliard de Euro pentru extinderea rețelei.
  • Investiții proprii ale gospodăriilor pentru racordare și instalații (centrală, calorifere), de minim 5.000 de Euro/gospodărie – alte minim 17 miliarde de Euro.
  • Importuri de gaze suplimentare de minim 3 miliarde de Euro anual. Să presupunem că avem valuta (sic !) , dar de unde luăm gazele?
  • În plus, lemnul furnizează o energie regenerabilă. Gazele sunt un combustibil fosil. Trecerea de la lemne la gaze ar însemna emisii suplimentare de minim 13 milioane tone CO2 pentru România!

Până când se realizează aceste investiții, haideți să avem grijă să fie asigurat necesarul de lemne. Iar centralele moderne, în cogenerare, care folosesc biomasă agricolă și forestieră, sunt o soluție de energie regenerabilă ieftină, bazată pe o resursă locală, cu efecte de dezvoltare economică pe orizontală.

Cum disponibilizăm resursa verde, regenerabilă, pentru energie și industrie?

Pădurile și mai ales modul în care folosim resursa din lemn regenerabilă, verde, disponibilă, au un impact imediat și major în Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice. Dacă vrem să urmărim aceste ținte de combatere a schimbărilor climatice, pădurile și industriile bazate pe lemn sunt parte a soluției. Vom dezbate aceste soluții la Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi în 14 decembrie.

Între timp, solicităm public Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să analizeze foarte rapid cauzele blocajelor disponibilității resursei de lemn și în primul rând să ia măsuri pentru conformarea privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice într-un mod fluent și pragmatic, care să nu producă blocaje. Propunerile din documentul de poziție comun transmis de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și Federația Proprietarilor de Păduri – Nostra Silva prezintă soluții rapide și aplicabile.

Cătălin Tobescu, președintele AIL-Prolemn: „Suntem în ceasul al doisprezecelea și trebuie luate măsuri urgente. Ministerul Mediului trebuie să asume eșecul , pe domeniul pădurilor, al politicilor sale din ultimii ani și să acționeze neîntârziat. Industria lemnului și întreg sectorul pădure-lemn pun la dispoziție toată expertiza pentru găsirea unor soluții, inclusiv strategii și modele de bune practici din alte țări europene. Cuvântul cheie, însă, este urgența.

Despre Asociația Industriei Lemnului – Prolemn
Asociația Industriei Lemnului – Prolemn este o organizație non-guvernamentală, apolitică și non-profit care promovează utilizarea sustenabilă a lemnului provenit din păduri gestionate durabil în diferite aplicații industriale. Constituită în 2020, Asociația numără în prezent peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului. Mai multe despre AIL – Prolemn: www.pro-lemn.ro.