Cătina albă un arbust considerat, cu adevărat, un medicament viu

Cătina albă – Hyppophae rhamnoides, este un arbust cunoscut ca făcând parte din flora spontană a României, care se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și că plantă ornamentală.

Catina albă își are originea în stepele Asiei Centrale, în regiunea Caucazului. Fructul de cătina conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe etc

La noi în țară, catina albă crește spontan în zona subcarpatică din Moldova și Muntenia, începând din bazinul superior al Siretului până la Olt. În Subcarpaţii Moldovei cătina se întâlnește pe văile râurilor Bistriță, Trotuș, Putna și Milcov. În zona subcarpatica a județului Buzău, cătina albă are o frecvență mai mare decât în alte zone din România (este foarte întâlnită în zona Berca – Nehoiu). De asemenea, se mai întâlnește pe văile râurilor Teleajen și Dâmbovița, precum și în Delta Dunării. Prezența cătinei albe este însă semnalată de profesorul Ion Simionescu încă din secolul 19 pe văile Prahovei și Siretului, în pâlcuri mixte de cătină roșie – Tamarix gallica – și cătină albă – Hippophae rhamnoides.

Fructele de cătină se recoltează din august până la sfârșitul lui octombrie, eșalonat, atunci când fructul a atins greutatea maximă și conținutul sau în substanțe active este maxim. Uleiul de cătină obținut din aceste fructe este utilizat în tratamentul unor afecțiuni precum: alcoolism, anemie, ulcer gastric și duodenal, alergii, reumatism, precum și în afecțiunile neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice. Are o acțiune reconfortantă, calmantă, cu efecte ușor narcotice. Din fructele de catină se pot obține nenumărate preparate cu efecte benefice asupra organismului, așa cum este și Carotina, un amestec de fructe de catina și morcov, brevetat de profesoar Nicole-Livia Atudosiei, de la Universitatea Bioterra, produs medaliat în anul 2002 la Salonul Invențiilor de la Geneva.

În agricultură, cătina albă se folosește în unele zone pentru îmbogățirea în azot a solurilor, datorită nodozităților similare celor întâlnite la leguminoase, dar și pentru consolidarea terenurilor predispuse la eroziune datorită capacității mari de drajonare. Cea mai folosită metodă de înmulțire la cătină este butășirea. Pentru aceasta este nevoie de lăstari maturi, cu scoarță lignificată, care se pot îngropa toamna în pământ sau acoperi cu un mușuroi. Udați bine imediat după plantare, butașii vor forma rădăcini și primăvara vor pleca devreme în vegetație.