Cât de digitalizată este agricultura românească?

Violeta Niculae

Director Executiv

Exact Business Solutions

O realitate de necontestat este că agribusiness-ul este un domeniu ȋnalt tehnologizat, iar digitalizarea și progresul tehnologic transformă din ce ȋn ce mai mult agricultura ȋn ȋntreaga lume.

Nu mai este demult un secret faptul că trebuie să fim pregătiți să creștem aprovizionarea cu alimente pentru a răspunde nevoilor populației în creștere a planetei, care, conform estimărilor FAO (Food and Agriculture Organization), este de așteptat să atingă cifra de 9,7 miliarde de persoane în 2050. Istoria recentă arată că suntem pe calea cea bună în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică în domeniul corecției nutriției solului, gestionarea bolilor și a dăunătorilor și, datorită reducerii ciclului lor de inovare, dezvoltarea genetică a culturilor care permit o productivitate crescută.

Abordarea digitalizării agriculturii ȋn context european

Sectorul agricol al UE este unul dintre principalii producători mondiali de produse alimentare, garant al securității și calității alimentare și furnizor de milioane de locuri de muncă pentru europeni, dar se confruntă cu multe provocări. Tehnologiile digitale, cum ar fi inteligența artificială (AI), robotica, blockchain, calculul de înaltă performanță (HPC), Internet of Things (IoT) și 5G au potențialul de a crește eficiența fermelor, îmbunătățind în același timp durabilitatea economică și a mediului ȋnconjurător.

Utilizarea tehnologiilor digitale poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra calității vieții în zonele rurale și poate atrage o generație mai tânără către inițiativele de afaceri rurale.

Ȋn acest context, ca o recunoaştere a acestei realităţi, 25 de țări europene, printre care şi România, au semnat o Declarație de cooperare pentru „Un viitor digital inteligent și durabil pentru agricultură și zonele rurale europene” pentru a întreprinde o serie de acțiuni cu scopul de a sprijini digitalizarea cu succes a agriculturii și a zonelor rurale din Europa.

Statele membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a consolida sprijinul pentru cercetare în domenii precum agricultura inteligentă și trasabilitatea alimentelor. De asemenea, vor stabili o infrastructură de inovare la nivel european pentru un sector agroalimentar european inteligent și vor crea un spațiu de date european pentru aplicații agroalimentare inteligente.

Cu toate acestea, în România, momentan, ȋn ceea ce privește alocarea resurselor și deciziile tehnologice, rămânem mai degrabă la un nivel minim, în care achiziţiile, vânzările și eficiența managementului riscurilor- mai pe scurt, Managementul integrat al fermei- sunt încă limitate din cauza lipsei de informații precise. Ce poate face un bun manager de  fermă, atunci când se confruntă cu variabilele climatice – uneori o binecuvântare, iar alteori un blestem?  Chiar și după ce a luat cele mai bune decizii, poate întâmpina mari probleme când are de-a face cu secetă sau ploaie excesivă. Cum să obțină ȋn orice condiţii,  beneficiile unui management eficient, așa cum obţine din progresul tehnologic?

În acest context, agricultura digitală pare a fi o alternativă promițătoare pentru managementul strategic al fermei, permițând alocarea corectă a resurselor și gestionarea eficientă a veniturilor. Ca și în alte industrii, transformarea digitală a făcut progrese mari şi în agricultură,

În termeni practici, acest lucru semnifică o creștere a colectării de date prin intermediul IOT (Internet of things), adică senzori, mașini și drone care adună informații în timp real, care sunt apoi stocate și procesate în cloud. Datorită controlului detaliat al inputurilor, acest lucru permite creșterea eficienței precum reducerea costurilor forței de muncă, previzionarea, observarea și pregătirea pentru provocările climatice care interferează cu procesele de producție, monitorizarea răspândirii dăunătorilor și a bolilor etc.  În plus, modelele predictive susținute de big data și de inteligența artificială pot permite prognoze ale focarelor bolilor și dăunătorilor, recomandări ale densităţii de semănat  și selectarea celor mai buni hibrizi precum și determinarea celui mai bun moment pentru vânzarea produselor pe piață.

Ȋn România, capitalul inițial ridicat și gradul limitat de conștientizare cu privire la agricultura digitală sunt preocupări majore susceptibile de a limita piața. Dificultățile cu care se confruntă fermierii în utilizarea software-ului, precum și preocupările legate de utilizarea datelor în rândul fermierilor sunt alte provocări importante de pe piață.

Dar care este nivelul de digitalizare şi acceptanţă a fermelor din România?

Ȋn România există fermieri care utilizează cel puţin o aplicaţie de digital farming, dintre care doar o mică parte folosesc săptămânal un soft de contabilitate a fermei, şi mai puţini folosesc un soft de monitorizare a solului, umidităţii, fertilizanţilor, culturilor şi, cu atât mai puţin softuri performante de management integrat al fermei.

Din perspectiva celor mai mulţi dintre fermieri, cele mai utile soluţii digitale ar fi: prognoza meteo, info parcele/sol, managementul datelor financiar-contabile, comparaţia productivităţii hibrizilor de la diferiţi furnizori de inputuri agricole, rapoarte şi recomandări de fertilizare, analize de sol.

Un studiu calitativ realizat recent de către compania Exact Business Solutions arată că, pentru mulţi jucători din agribusiness precum ferme mari, companii producătoare dar şi companii distribuitoare de inputuri agricole, contextul Covid a adus şi aspecte pozitive, ȋn ce priveşte intensificarea digitalizării ȋn agribusiness, fie forţată de ȋmprejurări (reducerea drastică a ȋntâlnirilor din câmp a avut ca efect ȋnlocuirea acestora cu transmisii video sau survolarea câmpurilor cu drone), fie prin oportunităţi precum Proiectul Hotărâre de Guvern privind aprobarea Programului Național de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, finanțat în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-2020, lansat de Ministerul Fondurilor Europene în iulie 2020.

Chiar şi ȋn aceste condiţii, piața agriculturii digitale creează numeroase oportunități pentru furnizorii de soluții digitale. Jucătorii de pe piață își pot îmbunătăți în continuare oferta și serviciile existente pentru a răspunde acestor probleme, utilizând ȋn continuare rezultatele studiilor de piaţă periodice care să le ofere informaţii actualizate, corecte şi concrete asupra oportunităţilor şi tendinţelor din piaţă.