Ce trebuie să știți despre cultura mărului?

Cerințe față de factorii de vegetație

Mărul are cerințe moderate față de lumină: preferă suprafețele însorite, dar se poate dezvolta și în condiții de semiumbră. De mai multă lumină au nevoie frunzele și fructele, care capătă în acest fel o culoare mai intensă.

În ceea ce privește solul, mărul nu este o specie foarte pretențioasă, culturile putând fi înființate pe solurile plane sau în pantă, lutoase, luto-nisipoase, luto-argiloase, sau cernoziomouri, soluri de pădure, aluviuni. Condițiile optime sunt îndeplinite atunci când vorbim despre un sol fertil, bine drenat, cu un pH de 6 – 7, însă pot să difere și de la un soi la altul. Solurile grele nu sunt favorabile, decât dacă sunt drenate corespunzător.

Temperaturile propice dezvoltării mărului sunt cuprinse între 13 și 28 grade Celsius. Mărul se dovedește totuși rezistent la temperaturi joase, exceptând situația unui îngheț timpuriu sau puternic.

Înființarea plantației de măr

Plantarea merilor se realizează, de obicei, toamna, în noiembrie (înaintea primului îngheț), sau primăvara, începând cu luna martie.

După fasonare și mocirlire, pomii se plantează la o distanță cuprinsă între 1 și 4 metri, între ei, și o distanță de 3-6 metri, între rânduri. În cazul livezilor superintensive, unde se ajunge până la 2000-2500 de pomi la hectar, distanțele sunt chiar mai mici, acolo fiind vorba, însă, despre o tehnologie diferită.

După plantare, ne vom ocupa de materialul săditor, reprezentat de verigi scurtate la aproximativ 80 cm, din care vor rezulta lăstarii.

Despre regulile de tăiere la măr și păr, găsești toate informațiile necesare în acest articol. Ce trebuie reținut: tăierile la măr se realizează primăvara devreme, anual, în anii cu rod bogat tăierile de regenerare a formațiunilor de rod fiind mai intense.

Întreținerea plantației de măr

La capitolul întreținere intră și tăierile, prin care obținem lemn nou, dar și fertilizarea, irigarea, lucrările solului și, bineînțeles, tratamentele fitosanitare aplicate culturii.

La cultura de măr, fertilizarea de bază se realizează cu gunoi de grajd, fosfor și potasiu, iar în vegetație, cu azot, fosfor și potasiu. Cantitățile la hectar depind de soiul de măr și de rezultatele pe care le indică testarea prealabilă a solului.

Irigarea este foarte importantă și ajunge deseori la 3 udări pe an, la plantațiile tinere, și 5 udări pe an, în cazul plantațiilor pe rod, cantitatea de apă crescând progresiv (20-40 litri apă/pom).

Recoltarea și păstrarea merelor

Recoltarea se face atunci când fructele au culoarea și dimensiunea specifice soiului (cu aproximativ 3 zile înainte de maturitatea de consum), maturarea acestora continuând și după momentul recoltării. Înainte de această etapă, este important să fi fost aplicate tratamente fitosanitare pentru bolile de depozitare, acestea diminuând mult pierderile din perioada de păstrare a fructelor. Fungicidul Bellis® este util în această privință, putând fi folosit atât preventiv, împotriva Botrytis cinerea, cât și pentru a controla bolile de depozit ale merelor, precum Alternaria, Rhizopus, Botrytis sau Penicilium.

Cele mai bune condiții pentru păstrarea merelor sunt în depozite cu temperatură și umiditate controlată. Condițiile de păstrare standard sunt: o temperatură de 3-4 C, și o umiditate relativă a aerului cuprinsă între 85-95%. Durata de păstrare poate ajunge și până la 7 luni.

 

Sursă: www.agro.basf.ro