Cercetătorii de la Staţiunea legumicolă Buzău au reintrodus în cultură şi au omologat peste 20 de varietăţi de plante româneşti străvechi, printre care napul dacic, ştirul şi loboda. De asemenea, cercetătorii au mai reintrodus în cultură şi au reabilitat soiurile vechi de tomate cum ar fi: Inimă de bou, Bizon, Târgovişte, Creţeşti, Aurora, roşiile sârbeşti, ardeiul usturat Cornul caprei, vinetele din soiurile Pana Corbului, Bucureştene, Danubiana, Violete lungi, ştirul alimentar Roşu de Buzău, chimenul (două varietăţi), busuiocul de Radovanu (judeţul Călăraşi), bame (două varietăţi), loboda, leuşteanul aromat (două varietăţi), napul (topinamburul, patru varietăţi).
„Unele plante, cum este cazul ştirului alimentar, au fost selecţionate din flora spontană, altele de la vechii grădinari, dar s-au obţinut şi seminţe de la două mari bănci de gene din Occident. Trebuie să precizez că cea mai importantă realizare este reabilitarea celebrului nap dacic, considerat cel mai vechi soi cultivat pe teritoriul ţării noastre. Acesta a fost selecţionat din populaţiile locale din zona Buzăului şi a Sibiului.
Napul aşa-numit dacic creşte în continuare sub formă sălbatică, are aspect de tulpină târâtoare, tuberculii săi sunt coloraţi intens în roşu-grena şi sunt foarte gustoşi. Dintre toate plantele studiate, topinamburul sau napul a dat dovadă de cea mai rezistenţă genetică la boli şi dăunători, o adaptabilitate ridicată la stresul termo-hidric şi în general la toate schimbările climatice produse în ultimele decenii. Prin multiplele sale întrebuinţări, aliment, îndulcitor, plantă medicinală, furaj pentru animale, industria alcoolului, respectiv bricheţi pentru încălzire din tulpina sa foarte generoasă, napul poate fi considerat o adevărată plantă a viitorului ”, a explicat cercetătorul Costel Vânătoru.