Clubul Fermierilor Români a lansat programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”

Clubul Fermierilor Români a organizat în data de 19 noiembrie a.c., la Stejarii Contry Club din Bucureşti, un eveniment în cadrul căruia a fost prezentat programul “Tineri Lideri pentru Agricultură”, prin care se urmăreşte pregătirea generaţiei viitoare pentru a putea răspunde provocărilor ridicate de noile condiții din domeniu.

Decizia membrilor Clubului a fost determinată de situația agriculturii românești, care se confruntă la nivelul resurselor umane cu o criză demografică, îmbătrânirea populaţiei şi migrarea forţei de muncă active.

“Plecarea tinerilor, lipsa de atractivitate şi condiţiile dificile pentru tineri în agricultură sunt probleme care ne-au determinat în noiembrie 2018 să lansăm un program pentru a sprijini tineri absolvenţi de facultate, copii de fermieri, să-şi asume responsabilitatea, să se întoarcă în fermă, să meargă la discuţii la minister, la Parlament, la Bruxelles. Am ales patru teme pentru care să-i pregătim, iar prima este reprezentarea. Ne dorim să reconstruim încrederea în antreprenoriatul agricol, iar tinerii care vin să fie competenţi şi să promoveze modele de succes”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

În opinia sa, schimbarea de atitudine, asigurarea continuităţii şi sustenabilităţii, precum şi înnoirea sunt celelalte teme importante pentru pregătirea tinerilor fermieri români. „Vrem să creăm rezultate pe termen lung”, a precizat Ciolacu.

În cadrul acestui program, în sesiunea 2019-2020 sunt pregătiţi 18 tineri din diferite judeţe ale ţării, iar pentru sesiunea următoare, 2020-2021, s-au înscris deja 14 tineri.

“Tinerii care au intrat în aceste cursuri sunt absolvenţi de facultate sau copii de fermieri, dar nu doar cu studii agricole, ci şi economice, drept, comunicare, ştiinţe politice. Unii lucrează deja în ferme, unii au preluat parţial sau total activitatea fermei, alţii au interese pentru alte domenii. Vor să reprezinte interesele României la Bruxelles, la minister sau la APIA. Noi îi încurajăm şi sprijinim implicarea lor în activităţi care să promoveze interesele fermierilor. Am făcut un contract cu ei. În primul rând, Clubul nu plăteşte pentru logistica lor, ei îşi asumă asta, costurile fiind susţinute de participant sau de părinte, iar cursurile de către Clubul Fermierilor Români”, a spus directorul executiv al organizaţiei.

Cursurile pe care le vor urma tinerii din program sunt concepute astfel încât să asigure o bază solidă de cunoștințe din cele mai variate domenii.

Potrivit lui Florian Ciolacu, vor fi cursuri de diplomaţie şi protocol, comunicare şi vorbire în public, tehnici de negociere, administrarea afacerilor, management şi vânzări.

“Astfel de cursuri intră pe Modulul I Iniţiere. Acesta este urmat de Modulul II – cursuri de consolidare pe aspecte legislative sau fiscale – şi de Modulul III – stagii de internship, de ucenicie în organizaţii europene şi în firme, la Reprezentanţa României la UE, unde avem deja doi stagiari, dar avem oferte de la parlamentarii români. Avem în program firme specializate care ne ajută să desfăşurăm cursurile. Toţi aceşti tineri învaţă, dar în acelaşi timp sunt alocaţi în proiecte pe care Clubul le desfăşoară, în domeniul tehnologiei, informării, comunicării şi dezvoltării antreprenoriatului. Toţi lucrează în paralel. Vrem să venim cu un cadru de parteneriat şi propunem alianţe cu universităţi şi ONG-uri care au programe pentru tineri, cu organizaţii financiare internaţionale, cu creatori şi furnizori de tehnologii. Toţi actorii mari din sector sprijină această idee”, a explicat Florian Ciolacu.

În sprijinul derulării acestui proiect, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români a venit cu statistici, deloc încurajatoare pentru agricultura actuală. În România, raportul dintre tineri şi cei de alte vârste este similar celui din vestul Europei, în condiţiile în care persoanele sub 40 de ani reprezintă doar 13%, conform cererilor depuse la APIA.

 

În acest context, Politicile Agricole Comune vor fi ajustate la nivel național pentru a încuraja cât mai mult ca tinerii să activeze în domeniu. Tinerii fermieri din România vor beneficia prin viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027 de 39,8 milioane de euro anual, ca plată directă suplimentară pentru susţinerea veniturilor, potrivit lui Achim Irimescu, ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură din cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

“Un ajutor financiar suplimentar pentru tineri în Pilonul I s-a stabilit pentru prima dată în cadrul reformei PAC din anul 2013, respectiv un procent din plata directă pe hectar pentru perioada în 2013-2020. România a propus iniţial 25%, dar din păcate nu s-a reuşit să se ofere această sumă. Actualmente, tinerii în România primesc undeva la 20 de euro în plus pe hectar, ceea ce reprezintă un stimulent foarte important. Pentru perioada următoare, tinerii vor beneficia de un sprijin, stabilit deja în cadrul reformei. De exemplu, pentru tinerii din România, suma anuală ca plată directă suplimentară în perioada 2021-2027 va fi de 39,827 de milioane de euro, respectiv de circa 2%. În prezent avem 0,8%. Suma respectivă trebuie să fie alocată fie sub formă de susţinere a veniturilor din Pilonul I, plăţi directe suplimentare, fie din Pilonul I şi din Pilonul II, pe prima de instalare”, a declarat Achim Irimescu, prezent la evenimentul dedicat tinerilor fermieri.

În condiţiile în care în propunerea actuală de reformă a PAC post 2020 s-a recunoscut importanţa fermierilor tineri, şi în mod explicit reînnoirea generaţiilor a fost declarată obiectiv esenţial al PAC, tinerii fermieri vor beneficia de o gamă largă de instrumente printr-o combinaţie de aspecte obligatorii şi voluntare.

“Tinerii fermieri pot beneficia şi de o preferinţă la selecţia proiectelor de investiţii din fondurile de dezvoltare rurală, printr-un sistem de punctare mai avantajos. Sprijinul pentru tinerii fermieri este o schemă obligatorie pentru statele membre. Fiecare ţară trebuie să introducă în Planul strategic măsuri concrete pentru a ajuta fermierii mai în vârstă să se pensioneze, iar tinerii agricultori să aibă o susţinere financiară corespunzătoare. Prima de instalare creşte la 100.000 de euro şi nu mai este nevoie să cumpere utilaje”, a explicat reprezentatul României în Comitetul Special Agricol de la Bruxelles.

Achim Irimescu a mai afirmat că schimbul de generaţii este o mare problemă în România, iar în aceste condiţii, complementar plăţilor directe, se introduce în noua PAC opţiunea de a spijini diferite forme de cooperare între tinerii fermieri şi parteneriate între generaţii diferite de fermieri, pentru transferul de cunoştinţe.

“Statele membre pot planifica plăţi forfetare pentru fermierii în vârstă care îşi transferă permanent exploataţiile tinerilor fermieri. Este un lucru foarte important. De asemenea, este importantă susţinerea tinerilor pentru preluarea fermelor, prin accesul la instrumente financiare derulate prin intermediul pilonului II al PAC, Dezvoltare Rurală, respectiv credite avantajoase, facilităţi pentru achiziţia de terenuri, dar şi politici naţionale fiscale favorabile, pentru a-i încuraja să menţină activităţile agricole în zona rurală şi să se asocieze cu scopul de a valorifica producţia agricolă. Să sperăm că şi în cadrul Ministerului Agriculturii se vor găsi soluţii în acest sens”, a punctat Irimescu.

El a menţionat câteva tipuri de intervenţii în cadrul PAC post 2020, primul referindu-se la oferirea, în cazul investiţiilor, a unor condiţii preferenţiale pentru tinerii fermieri şi cei nou-veniţi cu profiluri de risc mai ridicat. De asemenea, intervenţiile pot veni şi sub forma unor instrumente financiare necesare pentru cumpărarea terenurilor, sprijin pentru capitalul de lucru, sprijin prin iniţiativa “tinerilor fermieri”, care reuneşte sprijinul din FEADR şi expertiza Băncii Europene de Investiţii.

“În total, acest sprijin va ajunge la 1 miliard de euro, pus la dispoziţie prin bănci pentru credite către tineri. Un alt aspect se referă la finanţarea primelor de asigurare, cu despăgubirea costurilor şi finanţarea fondurilor mutuale. Sper să vedem măcar un fond mutual şi în România, pentru că banii europeni se pot folosi pentru decontarea cheltuielilor şi despăgubiri şi astfel am putea să nu mai apelăm la bugetul de stat, care este limitat”, a subliniat oficialul român.

De asemenea, acesta a mai afirmat că, în contextul viitoarei PAC, instruirea şi consilierea tinerilor fermieri pentru un management performant se poate face pe bani europeni, mai ales că “fără inovare şi cercetare este greu să progresezi în agricultură”.

“Ştim că o mare parte dintre producătorii români se confruntă cu probleme în gestionarea fermelor, din cauza lipsei cunoştinţelor manageriale. În ziua de azi, 50% înseamnă să produci şi 50% înseamnă să vinzi. Chiar dacă faci produse de foarte bună calitate, trebuie să fii un foarte bun manager în ceea ce priveşte punerea pe piaţă”, a mai adăugat Achim Irimescu.