Autor: Dr. Ing. Manolache Alexandra Marina, Cercetător ştiinţific ICEADR
Agricultura contemporană este expusă unor schimbări rapide, datorită progresului tehnic şi tehnologic. Tehnologiile digitale s-au dezvoltat accelerat și s-au integrat în toate domeniile, inclusiv în domeniul agrar. Datorită transformărilor pe care le-a suferit şi le suferă agricultura modernă, aceasta are capacitatea de a se confrunta cu multiple provocări externe, cum ar fi schimbările climatice, scăderea resurselor de apă și/sau a fertilității solului. În acest context, implementarea în sectorul agrar a practicilor inovatoare a dus la optimizarea resurselor, îmbunătățirea eficienței, creşterea producţiei agricole.
Dezvoltarea bazată pe tehnologii inovatoare reprezintă unul dintre cele mai sensibile puncte ale agriculturii autohtone, fiind afectată de numeroase dificultăți economico-financiare, manageriale și de marketing, accentuate de nivelurile reduse de profitabilitate și de competitivitatea scăzută a multor exploatații agricole. Cu toate acestea, contribuția progreselor științifice și tehnice la promovarea unei agriculturi durabile este indiscutabilă. În zonele unde progresul tehnologic și genetic a fost implementat, acesta a favorizat practicarea unei agriculturi intensive, bazate pe tehnologii moderne, care au determinat creșteri semnificative ale productivității culturilor agricole.
Prin urmare, implicarea activă a fermierilor constituie un factor esențial în procesul de adoptare a tehnologiilor agricole moderne. Analiza elementelor care influențează comportamentul lor decizional permite o înțelegere mai clară a mecanismelor acestui proces și poate sprijini extinderea accesului la noile tehnologii, precum și utilizarea acestora la scară mai largă. În ultimii ani, atât autoritățile publice, cât și mediul academic au acordat o atenție sporită acestui subiect, intensificând cercetările și inițiativele dedicate. Studiile anterioare, fundamentate pe modelul „agentului economic”, evidențiază faptul că deciziile fermierilor privind adoptarea tehnologiilor sunt orientate în principal de interesul propriu, fiind influențate de factori precum vulnerabilitatea sectorului agricol și caracterul sezonier al activităților desfășurate.
Deși agricultura modernă contribuie la asigurarea unei producții alimentare eficiente, aceasta presupune adesea costuri ridicate pentru mediu, fapt ce a generat rezerve din partea consumatorilor. În acest context, tehnologiile digitale, inclusiv cele specifice agriculturii de precizie, sunt percepute drept soluții viabile pentru armonizarea obiectivelor de creștere a productivității cu exigențele de protecție a mediului. Prezenta abordare analizează modul în care integrarea tehnologiilor digitale într-un model agricol sustenabil influențează disponibilitatea consumatorilor de a achiziționa produse provenite din exploatațiile agricole.
Literatura de specialitate relevă faptul că digitalizarea are, într-o primă etapă, un efect negativ asupra intenției de achiziție, însă acest impact se atenuează atunci când este însoțită de un mesaj credibil. Totodată, atitudinea generală a consumatorilor față de tehnologie joacă un rol semnificativ în acest demers, fiind influențată de tipul motivației care îi determină. Concluziile cercetării evidențiază că digitalizarea poate crește interesul pentru produsele provenite din exploatațiile agricole mari și convenționale, fără ca acest efect să fie însă valabil și pentru fermele mici sau ecologice.
Autoritățile au întreprins demersuri constante pentru modernizarea proceselor de producție agricolă, însă modelul extensiv, caracterizat printr-un consum ridicat de resurse, rămâne predominant, iar problemele asociate poluării agricole difuze și degradării mediului nu au fost încă soluționate în mod eficient. Studiile de specialitate arată că adoptarea și extinderea utilizării tehnologiilor agricole moderne favorizează optimizarea structurii factorilor de producție, sporirea eficienței în utilizarea resurselor, o alocare mai judicioasă a acestora, îmbunătățirea nivelului de trai, precum și tranziția agriculturii de la un model orientat spre cantitate către unul axat pe calitate. În acest cadru, promovarea susținută a inovațiilor tehnologice în agricultură și sprijinirea fermierilor în procesul de implementare a acestor soluții reprezintă condiții esențiale pentru asigurarea unei dezvoltări agricole durabile și performante.
Preocupările privind diminuarea resurselor de apă subterană au determinat promovarea tehnologiilor de irigații eficiente din perspectiva consumului de apă, considerate soluții viabile pentru o dezvoltare sustenabilă. Analizele arată că disponibilitatea fermierilor de a adopta sisteme de irigații economice rămâne redusă în absența unor factori de stimulare, precum sprijinul financiar pentru implementare, existența unor furnizori de încredere care să ofere garanții pentru echipamente și servicii, precum și accesul la programe de instruire corespunzătoare.
Agricultura, ca sector fundamental al economiilor dezvoltate, suscită un interes ridicat pentru cercetarea teoretică și aplicativă, cu atât mai mult cu cât, în ultimele două-trei decenii, mediul social, economic și politic a cunoscut transformări profunde. Actualitatea acestui demers este justificată de rolul esențial al tehnologizării agriculturii în stimularea progresului economic și social. Este, așadar, firesc ca un domeniu vital precum agricultura să se alinieze celor mai recente inovații tehnologice.
În prezent, agricultura susținută de tehnologii moderne se dovedește a fi considerabil mai eficientă, de o calitate superioară, mai ușor de administrat și mai predictibilă. Această evoluție sporește atractivitatea sectorului, inclusiv pentru tinerii fermieri. Totodată, un număr tot mai mare de agricultori din România adoptă soluții tehnologice inovatoare pentru a-și eficientiza activitatea și pentru a obține performanțe ridicate prin utilizarea rațională a resurselor.