Culturile biotehnologice au redus impactul asupra mediului agricol!

Prestigioasa companie britanică de consultanță în domeniul agricol PG Economics a publicat, zilele trecute, un raport privind beneficiile economice și de mediu ale culturilor modificate genetic (GM) la nivel mondial. Studiul, realizat de cei doi fondatori ai companiei, Graham Brookes și Peter Barfoot, face o analiză completă a rezultatelor obținute în urma cultivării OMG, din 1996 până în 2018. Una dintre principalele concluzii este că în acești 23 de ani culturile biotehnologice au redus impactul asupra mediului agricol cu 19%.

În această perioadă, culturile modificate genetic au redus aplicarea produselor de protecție a plantelor la nivel global cu 776 milioane kg, adică 8,6%. Aceasta echivalează cu mai mult de 1,6 ori din cantitatea anuală de produse fitosanitare utilizate în China. Ca urmare a acestei reduceri, fermierii au redus impactul asupra mediului asociat practicilor lor de protecție a culturilor cu acel 19% menționat mai sus.

În plus, culturile modificate genetic au redus în mod semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră, reducând arderea combustibililor fosili și permițând solului să rețină mai mult carbon. Dacă nu s-ar fi cultivat soiuri biotehnologice, doar în 2018 în atmosferă ar fi fost emise 23.000 de milioane kg de dioxid de carbon în plus, ceea ce echivalează cu adăugarea a 15,3 milioane de automobile la circulația mondială.

Fermierii care au plantat semințe modificate genetic în 2018 și-au mărit veniturile cu aproape 19 miliarde de dolari. Pentru fiecare euro suplimentar investit în aceste semințe, fermierii din țările în curs de dezvoltare au obținut un venit suplimentar de 3,86 euro. Venitul suplimentar al fermierilor din țările dezvoltate a fost de 2,99 euro pentru fiecare euro suplimentar investit.

Beneficiul economic net la nivelul fermelor a fost de peste 16.600 de milioane de euro în 2018, ceea ce este echivalent cu o creștere medie a veniturilor de peste 90 de euro pe hectar. Din 1996 până în 2018, profitul net global din veniturile agricole a fost de peste 196,9 miliarde de euro, ceea ce este echivalent cu o creștere medie a venitului de 84,85 de euro pe hectar.

În acești 23 de ani de utilizare pe scară largă a semințelor modificate genetic, biotehnologia agricolă a fost responsabilă pentru producția globală suplimentară a 278 milioane tone de soia, 498 milioane tone de porumb, 32,6 milioane tone de bumbac și 14 milioane tone de rapiță. Doar în cazul bumbacului și al porumbului, producțiile lor în această perioadă au crescut cu 13,7 și, respectiv, cu 16,5%.

Dacă soiurile biotehnologice nu ar fi fost disponibile în 2018, pentru a obține nivelurile de producție înregistrate, ar fi fost necesară cultivarea a 12,3 milioane de hectare suplimentare de soia, 3,1 milioane de hectare de bumbac și 0,7 milioane de hectare de rapiță. Acest lucru echivalează cu necesitatea unui suplimentar de 14% din terenurile arabile din Statele Unite, aproximativ 38% din terenurile arabile din Brazilia sau 16% din suprafața cultivată din China.

Sursa:https://agrobiotechrom.ro/