De la semănat și până la recoltat porumbul este supus multor factori de stres, atât biotici, cât și abiotici. Temperaturile scăzute la răsărire, diferențele mari de temperatură între zi și noapte, seceta tot mai pronunțată, buruienile, dăunătorii, temperaturile ridicate în timpul înfloriri și umplerii boabelor, bolile, toate acestea influențează creșterea și dezvoltarea plantei de porumb.
După Tanymecus dilaticollis, al doilea dăunător ca importanță economică este Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului).
Insectă din ordinul Lepidopterelor, are o largă răspândire pe glob și poate avea între una și patru generații pe an. În România are o singură generație pe an, exceptând zonele sudice, unde poate avea și două. Iernează în stadiul de larvă în resturile vegetale rămase după recoltat.
La începutul primăverii începe metamorfoza lavelor în pupe, iar fluturii apar la sfârșitul lunii mai, având o durată de viață scurtă (4-18 zile) și un zbor nocturn. Depun ouăle pe partea inferioră a frunzelor de porumb, în grupuri de 15-20. Acestea sunt transparente și lipite între ele, fiind suprapuse (aspect de țigle pe acoperiș).
Larvele care ies din ouă pătrund în frunzele aflate în cornet și se hrănesc cu interiorul acestora și cu inflorescențele mascule ale plantei. În locul pătrunderii în frunză putem observa orificii mici și excremente.
În stadii avansate, larvele perforează tulpina deasupra unui nod, pătrund în interior și se hrănesc cu măduva tulpinii, motiv pentru care plantele de porumb se frâng. De asemenea, se mai hrănesc și cu pedunculul știuletelui sau cu paniculul, provocând căderea știuleților sau favorizând intrarea patogenilor.
Dezvoltarea și reproducerea acestui dăunător este influențată de factorii climatici. Seceta, temperaturile ridicate, ploile și vânturile puternice influențează negativ eclozarea ouălor, iar umiditatea ridicată în timpul apariției fluturilor, le prelungește viața acestora.
Un alt dăunător important pentru cultura porumbului este Diabrotica virgifera (viermele vestic al rădăcinilor de porumb).
Răspândit cu precădere în vestul, nord-vestul țării, Transilvania și în Moldova, are o singură generație pe an. Pagubele principale sunt cauzate de larve, dar și adulții sunt dăunători.
Adulții au corpul alungit, de culoare galben-verzui, cu dungi negre longitudinale la femele și contopite, având aspect negru la mascul. Femelele depun ponta în stratul de 10-30 cm adâncime al solului și iernează în stadiul de ou.
La început, adulții rod frunzele plantei de porumb, iar în urma atacului pe acestea se pot observa dungi mai late și alungite. Când începe înflorirea, aceștia consumă polenul, iar mai apoi mătasea abia apărută. După înflorire se hrănesc cu boabele în curs de formare din vârful știuletelui.
Dauna produsă de adulți este una secundară, putând influența negativ polenizarea, dacă atacul se porduce înainte de înflorit. De asemenea, atacul lor poate fi o poartă de intrare a patogenilor în plantă.
Atacul larvelor este mai păgubos, acestea atacând rădăcinile în curs de formare. În urma atacului apare căderea prematură a plantelor, acestea având un aspect de “gât de gâscă”.