Principalii dăunători, din această categorie, care afectează culturile de vărzoase, producând pagube economice semnificative, sunt: Entomoscelis adonidis – gândacul roşu al rapiţei, Athalia rosae – viespea rapiţei și Psylliodes chrysocephala.
Entomoscelis adonidis
Adultul are corpul oval, de 6-11 mm lungime, de culoare roşie-cărămizie pe partea dorsală şi neagră pe partea ventrală. Elitrele prezintă longitudinal câte o bandă discoidală şi una suturală comună, de culoare neagră. în toamnă (septembrie-octombrie), devin activi, iar după împerechere femelele depun ouă sub bulgării de pământ sau în stratul superficial al solului. În toamnă, adulţii rod frunzele marginal sau perforează limbul foliat. Pe măsură ce cresc (în cursul ultimelor vârste larvare) consumă frunzele în totalitate, lăsând intacte nervurile principale. La atacuri mai deosebite, în situaţia în care starea de vegetaţie a culturii nu este deosebit de avansată, culturile pot fi compromise. În culturile bine dezvoltate, pagubele produse de adulţi toamna sunt minime. Pagube deosebite sunt semnalate toamna (în cazul în care culturile sunt recent răsărite şi densitatea adulţilor este deosebit de mare). Adulţii consumă ţesutul foliar, lăsând numai nervurile. Atacul se manifestă în vetre. Este recomandabil ca în cazul în care nu s-a utilizat sămânţă tratată, să se aplice în toamnă tratamente de combatere, la apariţia adulţilor, pentru a limita depunerea ouălor. Tratamentele se aplică în cazul unor focare izolate, numai pe porţiuni limitate de cultură (vetre) sau pe o bandă de 1-2 m, care înconjoară sola.
Athalia rosae
Adultul viespei rapiţei (Athalia rosae) are corpul de 5,2-9 mm lungime, cu capsula cefalică de culoare neagră, toracele roşcat, pronotul galben-roşcat, mezonotul median şi scutelul galben. Larva este polipodă, iar la completa dezvoltare are corpul de 15-18 mm lungime, glabru, dorsal de culoare cenuşie, iar lateral şi ventral cenuşiu-verzui. Capul este mic, rotund şi negru. Picioarele toracice sunt de culoare neagră, iar cele abdominale sunt cenuşii. În iulie-august, apar adulţii primei generaţii, iar din ouăle depuse apar larvele care se dezvoltă în lunile septembrie-octombrie. La început, larvele sunt miniere, apoi rod frunzele, larvele com-plet dezvoltate migrează în sol şi rămân pentru hibernare. Pagubele cele mai mari sunt înregistrate de larvele generaţiei de toamnă la culturile de rapiţă şi uneori la culturile de varză de toamnă. Aplicarea tratamentelor chimice, în vegetaţie, se recomandă la apariţia larvelor, când pragul economic de dăunare este de 2 larve/plantă.
Psylliodes chrysocephala
Adultul are 3,5-4,5 mm în lungime, uşor alungit, convex, verde-albăstrui, cu luciu metalic, cap roşcat, iar extremităţile antenelor şi picioarelor anterioare roşii. Larvele la eclozare au 1,5 mm ajungând, la completa dezvoltare, la 8 mm. De asemenea, au consistenţă moale, sunt alb gălbui, capul chitinizat terminându-se cu placa toracică (partea dorsală a primului segment toracic), cu cuticula îngroşată, adesea colorată maro, apoi bej deschis, având formă de scut.