Dr. Ec. Giucă Andreea-Daniela
Asistent de cercetare ICEADR București
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și al Uniunii Europene (UE), și-a asumat angajamentul de a implementa cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030 (prezentate în figura nr. 1), adoptate în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Acest angajament reflectă implicarea activă a României în inițiativele globale de promovare a dezvoltării durabile și de integrare a principiilor sustenabilității în politicile naționale.
Componenta economică a Dezvoltării Durabile în România se bazează pe necesitatea asigurării unei creșteri economice sustenabile, pe termen lung, în beneficiul cetățenilor. După aderarea la UE, România a cunoscut o perioadă de creștere economică accelerată, care a permis formularea unor obiective strategice ambițioase, alături de ținte clare. Totuși, crizele economice din anii 2008, respectiv 2009 și cea sanitară din anul 2020, generată de pandemia COVID-19, au avut un impact major asupra economiei României, ducând la scăderea PIB-ului și la diminuarea veniturilor populației. Aceste evenimente globale au evidențiat vulnerabilități structurale și funcționale de durată, ceea ce face necesară redefinirea priorităților naționale și o mobilizare eficientă a resurselor bugetare interne, alături de o utilizare atentă și eficientă a fondurilor europene disponibile în cadrul exercițiului financiar actual și viitor.
Analiza impactului economic al implementării ODD-urilor în România evidențiază modul în care măsurile și politicile adoptate contribuie la creșterea economică sustenabilă, la atragerea investițiilor, la crearea de locuri de muncă și la eficientizarea utilizării resurselor. Astfel, sunt evaluate rezultatele economice generate de integrarea ODD în strategiile de dezvoltare națională.
PIB-ul real pe cap de locuitor arată cât valorează, în medie, bunurile și serviciile produse într-un an pentru fiecare persoană dintr-o țară. Acesta se calculează prin raportarea PIB-ului real (valoarea totală a producției dintr-o economie) la numărul mediu de locuitori din acel an. În perioada 2000 – 2023, datele prezentate în figura nr. 2 arată o tendință ascendentă a PIB-ului real pe cap de locuitor la nivelul României. În anul 2023, PIB-ul real pe cap de locuitor a atins o valoare maximă de 10.250 euro/locuitor, fiind evidențiată o creștere de cca. 171% față de anul 2000, atunci când PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat o valoare de 3.780 euro/locuitor.
Al doilea indicator economic analizat este venitul disponibil brut ajustat pe locuitor, care reflectă puterea de cumpărare a populației, ținând cont de taxele plătite și de ajutoarele primite de la stat (sub formă de bani sau servicii, cum ar fi sănătatea sau educația).
Acesta se calculează prin împărțirea venitului total al gospodăriilor (inclusiv al organizațiilor non-profit care le sprijină) la paritatea puterii de cumpărare și la numărul total de locuitori. În anul 2022, venitul brut disponibil ajustat în gospodării pe cap de locuitor a înregistrat o valoare de 19,9 (venit brut), fiind evidențiată o scădere de cca. 12 % față de venitul înregistrat în anul 2007, respectiv 22,3 (venit brut).
Datoria publică a României, conform metodologiei UE, reprezintă totalul datoriilor brute ale administrației publice la valoarea nominală, incluzând împrumuturi, titluri de valoare și depozite. Sunt cuprinse datoriile statului, ale autorităților locale (prin subîmprumuturi), împrumuturile garantate de stat și cele ale unor operatori economici controlați de stat. Indicatorul se exprimă ca procent din PIB la prețurile curente. Indicatorul este calculat ca raport dintre datoria publică brută totală la valoarea nominală restantă la sfârșitul anului și PIB la prețurile curente de piață. Datele ilustrate în figura nr. 3, arată o creștere semnificativă (de cca. 298%) a datoriei publice în perioada 2008-2021, de la 12,3 % din PIB în anul 2008 la 48,9% din PIB în anul 2021.
Din datele analizate reiese că economia României este instabilă din perspectiva principalilor indicatori economici. Pe de o parte, PIB-ul real pe cap de locuitor a crescut semnificativ, de la 3.780 euro în anul 2000 la 10.250 euro în anul 2023, semnalând o creștere a producției și a performanței economice. Pe de altă parte, venitul brut disponibil ajustat în gospodării pe cap de locuitor a scăzut între anul 2007 și anul 2022, indicând o diminuare a resurselor efective de consum ale populației. În același timp, datoria publică a crescut accelerat. Această creștere semnificativă a datoriei, corelată cu scăderea veniturilor reale disponibile afectează în mod direct sustenabilitatea fiscală și echitatea distribuirii beneficiilor creșterii economice.
Această situație generează dificultăți semnificative în ceea ce privește promovarea dezvoltării durabile, în special în raport cu următoarele ODD-uri:
- ODD 1 – Eliminarea sărăciei: Scăderea veniturilor reale disponibile accentuează vulnerabilizarea unui procent mare din populația țării, acest lucru se reflectă în venitul brut disponibil ajustat în gospodării pe cap de locuitor.
- ODD 8 – Muncă decentă și creștere economică: Deși creșterea economică este vizibilă în termeni de PIB, aceasta nu se reflectă în condiții de viață mai bune pentru toți cetățenii. Cele mai mari discrepanțe fiind între populația din mediul urban și cel rural.
- ODD 10 – Reducerea inegalităților: Discrepanțele dintre progresul economic și veniturile reale indică o creștere a inegalităților economice.
- ODD 16 – Instituții eficiente și responsabilitate fiscală: Creșterea datoriei publice pune presiune pe capacitatea statului de a furniza servicii publice de calitate și de a menține stabilitatea financiară.
În concluzie, deși România a reușit să își crească substanțial puterea economică în ultimele două decenii, această performanță nu s-a tradus în mod proporțional în bunăstarea gospodăriilor, mai mult datoria publică a crescut considerabil. În contextul dezvoltării durabile, este esențial ca politicile economice să asigure echitate în distribuția beneficiilor și să promoveze o gestionare responsabilă a resurselor publice, astfel încât progresul economic să fie sustenabil și incluziv.