De unde cifra de 20 milioane mc tăieri ilegale, vehiculată în spaţiul public?
Fordaq– Comunitatea Forestierilor și Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva atrag atenția aupra faptului că prezentarea unei viziuni apocaliptice despre starea pădurilor, cu afirmații de genul “Datele sunt de speriat. O cantitate egală de lemn cu cea care se taie legal, se taie și ilegal, iar asta trebuie să înceteze”, nu pot fi justificate prin rezultatele Inventarului Forestier Național. O astfel de viziune nu are fundamentare științifică și este contraproductivă, pentru că deviază atenția de la măsurile și politicile publice care ar trebui implementate pentru domeniul pădurilor. Poate cel mai grav, o astfel de viziune polarizează, divizează și nu ajută la găsirea echilibrului necesar în politicile publice. Astăzi, situația din domeniul pădurilor nemulțumește societatea, dar în aceeași măsură nemulțumește proprietarii de păduri, comunitățile rurale, administrația silvică și industria lemnului.
Aducem în atentie pozitiile oficiale exprimate de catre Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea”, instituție responsabilă de realizarea Inventarului Forestier Național și Academia de Științe Agricole și Silvice, care argumentează științific faptul că, cifra “volumului dispărut” vehiculată în spațiul public este afectată de erori de eșantionaj, mai mari decât cele acceptate în tema de proiectare. Din această cauză nu a fost avizată și nu există ca cifră oficială, rezultat al Inventarului Forestier Național. În plus, se arată în poziția oficială a I.N.C.D.S, compararea acesteia cu cifra dată de INS, rezultată prin însumarea APV-urilor, este „neprofesionistă”. În cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi au fost prezentate de către d-na Prof. Dr. Ing. Laura Bouriaud, concluziile analizei unui grup larg de cerccetători:
“Raportarea Institutului Național de Statistică se referă la volumul brut comercializabil, în timp ce Inventarul Forestier Național se referă la biomasa aeriană totală. Nu există nicio corelație între aceste două sisteme de raportare. […] Situația aceasta este cunoscută și în alte inventare forestiere naționale, fiind caracterizată ca diferență dintre commercialised volume versus total drain. Nu toți cei care își dau cu părerea despre Inventarul Forestier Național se și pricep la Inventarul Forestier Național. În Romania, IFN-ul a avut o comunicare foarte proastă, forțat pentru că a trebuit să supraviețuiasca, fiind în pericol de a i se tăia finanțarea. […] Inventarul forestier oferă cifrele, dar nu Inventarul Forestier trebuie să spună ce înseamnă aceste cifre. […] Rezultatele IFN trebuie să fie cercetate în cadrul unor departamente de cercetare, așa cum este și în Franța, pentru a fundamenta corect politicile publice”.
Atunci ne intrebam: domnul ministru Costel Alexe ce a prezentat în spațiu public? Ce și-a asumat dacă această cifră nu există în raportul oficial al IFN? Cum s-a ajuns ca diferența de 20 milioane mc dintre raportarea IFN și raportarea INS să fie asimilată “tăierilor ilegale”? Există o lege a responsabilității ministeriale, iar Codul Penal sancționează comunicarea de informatii publice false. În plus, domnul ministru Costel Alexe a reușit să îl inducă în eroare si pe președintele României, Klaus Iohannis. Poate că astfel de declarații pot fi făcute de către ONG-isti care nu au informații, responsabilitate, proprietatea cuvintelor, dar nu de către un demnitar al statului român. Unde este fundamentarea politicilor publice bazată pe informații și cunoașterea realităților sociale?
Vă invităm să urmăriți concluziile Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi privind starea pădurilor, tăierile ilegale, starea industriei lemnului, necesitatea inițierii unor politici publice si prioritățile de finanțare prin Planul Național Strategic 2021-2027 Verzi, concluzii sintetizate în Raportul Fordaq pus la dispozitia participanților. De asememnea, atașat găsiți și documentele oficiale ale Institutului Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură – Marin Drăcea, instituție responsabilă de realizarea Inventarului Forestier Național și Academiei de Științe Agricole și Silvice. Tot atașat este prezentarea d-nei Prof. Dr. Ing. Laura Bouriaud. Lucrările integrale ale Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Comunității Forestierilor – Fordaq, urmând acest link-ul:
https://www.facebook.com/groups/forestieri.fordaq/permalink/993470521020690/
Concluziile Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi privind starea pădurilor, tăierile ilegale, starea industriei lemnului
Raportul Fordaq arată că seceta și temperaturile crescute au afectat în ultimii 3 ani suprafețe mari de păduri în Europa, cu rezultat în creșterea numărului de incendii în țările sudice – Portugalia, Spania, Grecia. În țările din Europa Centrală – Cehia, Slovacia, Austria, Germania – arboretele de rășinoase au fost destabilizate de secetă pe suprafețe mari și ulterior au devenit vulnerabile la atacurile gândacilor de scoarță, factori cumulați care au condus la uscări în masă. În Cehia 70% din pădurile de rășinoase sunt afectate de uscare, iar în Germania 125 000 ha sunt afectate de uscare în masa, numai în 2018. Cumulat cu doborâturile de vânt în urma furtunilor din Italia, volumul de masă lemnoasă în urma acestor fenomene este de aproximativ 100 000 000 mc în Europa, doar în 2019.
”Pădurile României au fost relativ puțin afectate până în prezent de factori biotici sau abiotici dăunători, dar este nevoie de o silvicultură activă pentru a preveni astfel de evoluții, este nevoie de executarea lucrărilor de îngrijire a pădurilor, este nevoie de un management activ al succesiunilor de specii din păduri, este nevoie de finanțare pentru a valorifica și a adăuga valoare resursei de lemn. Foarte mulți antreprenori vor să iasă din business, să renunțe la activițățile pe care le au în industria lemnului și în industria mobilei. Este un lucru care ar trebui să dea din ce în ce mai mult de gândit. Pe baza informațiilor date de Institutul Național de Statistică, pe indicii producției industriale, înregistrăm o scădere de 8% anul acesta în industria mobilei și de 5% în industria de prelucrare primară a lemnului. Avem un trend de creștere a importurilor de mobilă, o creștere a importurilor de cherestea, o creștere foarte mare a importurilor de lemn rotund. Dincolo de discuțiile oarecum artificiale din spațiul public, în sector s-a instalat o stare, pe care nu aș evita să o numesc de criză, care este în plină evoluție”, a menționat Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor din România.
Legat de starea pădurilor s-a arătat în dezbaterile inițiate în cadrul Forumului Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi, că se poate spune, cu toată responsabilitatea, că starea pădurilor din România este bună conform datelor de ansamblu ale Inventarului Forestier Național, iar cifra de “lemn dispărut” dată de același IFN trebuie înțeleasă și explicitată. Diferenţa faţă de volumul comercial raportat de administraţiile silvice este asimilată automat, în mod greşit, tăierilor ilegale. Inventarul Forestier Național ne spune că suprafaţa pădurilor din România nu a scăzut, în niciun caz! Vorbim despre circa 7 milioane de hectare şi conform IFN exploatăm, recoltăm mai puţină masă lemnoasă decât creşterea pădurii. Avem 58 de milioane de metri cubi creştere a pădurii şi recoltăm 38 de milioane de metri cubi.
Dacă luăm ca exemplu Germania, „volumul dispărut” însumează 9,8 mc/an/hectar, volumul de lemn mort, tăiat şi nerecoltat variază de la 1 mc/an/hectar la 2,8 mc/an/hectar. Diferenţa dintre „volumul dispărut” din păduri în Germania raportat la inventarul forestier şi volumul exploatat este de aproximativ 19 milioane mc.
În România, volumul de „lemn dispărut” în Inventarul Forestier Naţional este de 38,6 milioane mc, volum care raportat la suprafaţa de 7 milioane de hectare de păduri evaluate, dă un indice de recoltare de 5,5 mc/an/hectar, comparativ cu 9,8 mc/an/hectar în Germania, ceea ce arată gradul redus de intensivitate al recoltării de masă lemnoasă în România. Dacă luăm în calcul şi toleranţa cifrei de 38,6 milioane mc dată de IFN (4,75%), marja „tăierilor ilegale” calculate se reduce şi mai mult. În plus, în toate țările datele IFN au evidențiat o zonă de autoconsum al proprietarilor de păduri de lemn de foc, autoconsum pe care îl estimăm și în România ca fiind ridicat, în condițiile în care vorbim de 800.000 de mici proprietari de păduri și 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemn.
„Să privim Inventarul Forestier Naţional în ansamblu, nu să scoatem o singură cifră și să lăsăm loc unor interpretări. Datele oficiale demonstrează că raportul de creştere a pădurii şi ceea ce recoltăm, în jur de 65%, evident că este sustenabil. Aş mai aduce în discuţie şi faptul că suprafeţele neregenerate din fondul forestier se situează la nivelul a 60.000 de hectare, tot conform datelor Inventarului Naţional Forestier. Şi acolo unde au existat tăieri ilegale şi tăieri rase în România nu s-a schimbat destinaţia terenurilor forestiere. Deci, suprafaţa pădurilor nu a scăzut, suprafeţele care au fost tăiate la ras, de-a lungul timpului, s-au regenerat. Cine trece astăzi, de exemplu, prin Borşa vede păduri tinere. Discuția legată de domeniul pădurilor trebuie să ia în calcul doua aspect importante: cum gestionăm pădurile durabil și sustenabil, în contextul provocărilor date de schimbările climatice și cum valorificăm cât mai bine resursa de lemn – o resursă regenerabilă – pentru a crea plus valoare și dezvoltare mai ales în zona rurală” – a mai completat Cătălin Tobescu, reprezentantul Comunității Forestierilor din România.
Forumul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi 2019 este organizat anual de Fordaq România, cu sprijinul Consiliului Pădurilor și Dezvoltării Rurale, eveniment susținut de Patronatul Investitorilor Autohtoni din România – PIAROM, Coaliția pentru Libertatea Comunicării și Comerțului și Bursa Romană de Afaceri. Evenimentul a reușit să reunească la aceeași masa de discuții proprietarii și administratorii de păduri din toată țara, producătorii de mobilă, organizațiile de mediu, asociațiile forestierilor și reprezentanții instituțiilor statului.
Comunitatea Forestierilor din România – Fordaq