Înființarea plantațiilor de căpşun

Când se alege terenul pentru înfiinţarea culturii este foarte importantă existenţa sursei de apă. Fără irigare nu se poate vor­bi de o cultură de căpşun rentabilă. Cele mai bune soluri pentru căpşun sunt cele luto-nisipoase, uşoare. Nu se înfiinţează culturi pe terenuri în pantă unde există pericol de eroziune sau so­luri unde bălteşte apa. Deşi căpşunului îi place umezeala, având rădăcini subţiri şi superficiale, acestea se sufocă dacă solul nu se drenează.

Fertilizarea de bază se face cu gunoi de grajd bine fermentat (nu proaspăt din cauza aportului de seminţe de buruieni) 60-80 t/ha.

Arătura trebuie să fie adâncă, de 28-­32 cm. Pe solurile superficiale însă se recomandă o adâncime mai redusă pentru a nu aduce la suprafaţă stratul de sol nefertil. Una dintre greşelile frecvente este folosirea discului la pregătirea terenului: este greu şi duce la tasare. Cel mai reco­mandat este ca lucrarea de arat să se realizeze cu combinatorul sau cu freza.

La plantare se folosesc plante proas­pete. Pentru plantarea de toamnă este bine să avem o perioadă de minim trei săptămâni cu temperaturi de peste 10°C. Intervalul optim este între 15 septembrie şi 1 octombrie (în Transilvania şi arcul carpatic) şi până în 10-15 octombrie pentru celelalte zone. Adâncimea de plantare trebuie să fie aceeaşi care a fost în stolonieră. Distanţele de plantare sunt de 85-90 cm între rânduri şi 30 cm între plante pe rând. Astfel se asigură o densitate de 4-5 plante/mp. Dintre greşelile frecvente la plantare amintim: groapa din pământ nu este su­ficient de adâncă şi vârful rădăcinilor se îndoaie în sus, solul nu este bine tasat în jurul plan­tei, rădăcina neavând un bun contact cu so­lul şi udarea insuficientă a. plantelor după plantare.

Tratamentele preventive împotriva bolilor se fac printr-o îmbăiere în soluţii pe bază de cupru, fie la scoaterea din pepinieră, fie în momentul plantării.

Din ce în ce mai mult se practică cultura de căpșun cu mulci de paie. Mulciul uşurează mecani­zarea lucrărilor solului între rânduri şi realizează un control mai bun al bolilor şi dăunătorilor. De asemenea permite irigarea prin aspersie.