În perioada 31 martie – 01 aprilie 2022 a avut loc la Bratislava în format hibrid, întâlnirea Camerelor Agricole şi Organizaţiilor Profesionale din Agricultură din Grupul Vişegrad (V4) și Regiunea celor 3 Mări.
Din partea României, pe parcursul celor două zile, au participat la dezbateri pe următoarele subiecte, reprezentanții LAPAR, UNCSV și APPR:
- Poziția strategică a securității alimentare naționale și a UE;
- Revizuirea politicilor/strategiilor existente pe fondul situației actuale de pe piețe (creșterile de prețuri la combustibil, inputuri, energie și îngrășăminte) corelate cu efectele războiului din Ucraina și care impun o amânare a Politicii Agricole Comune și a măsurilor prevăzute prin Pactul Verde European, precum folosirea terenurilor pârloaga pentru producție.
- Evaluarea și actualizarea Declarației de la Bratislava din martie 2017
Întâlnirea a marcat și împlinirea a 5 ani de la semnarea Declarației de la Bratislava, care trebuia să aducă condiții concurențiale mai corecte pentru fermierii din toate statele membre ale UE și o politică agricolă comună mai corectă, inclusiv convergența plăților directe.
Astfel, participanții au reiterat nevoia unor condiții mai bune pentru fermierii din statele membre și au semnat un Comunicat Comun pentru obiectivele comune. Documentul poate fi consultat în atașament în limba română cu precizarea că traducerea s-a realizat de către organizațiile participante și până la acest moment secretariatul comun nu a întrat în posesia documentului original.
În ceea ce privește intervenția României, dată fiind criza actuală pentru proteină vegetală necesară pentru furajele animalelor, pe fondul conflictului din Ucraina și a creșterii costurilor de producție, am solicitat semnatarilor să includă pe lista priorităților comune și dezvoltarea de proteine furajere la nivel național. In paralel, considerăm că UE trebuie să aloce resurse pentru programe de cercetare în ameliorarea plantelor și să sa adopte o poziție bazată pe știință, cu privire la dezvoltarea de noi varietăți rezistente la stresul biotic și abiotic, inclusiv prin NGT. Proteinele vegetale sunt cruciale pentru tranziția către sisteme alimentare durabile – reduc dependența de îngrășămintele minerale și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
S-a discutat despre revizuirea Directivei SUD – motiv pentru care, reprezentanții români au subliniat că este necesar ca eventualele ținte de reducere să țină cont de specificitățile geografice, climatice și economice și de diferitele puncte de plecare ale fiecărui stat membru. România, este un stat unde intensitatea medie a vânzărilor de pesticide per hectar de teren agricol este mult mai mică decât media UE, ceea ce înseamnă că orice decizie de reducere ar trebui să țină cont de necesitatea protecției plantelor pentru a menține un nivel de producție agricolă care să garanteze securitatea alimentară. Potrivit majorității studiilor de impact, o reducere a volumului de pesticide utilizate va duce la o scădere a producției și, în situația actuală, nu este permisă periclitarea producției agricole din UE.