Măsuri de protecție împotriva musculiței tutunului (Bemisia tabaci)!

Descriere Bemisia tabaci (Fig.1) este în primul rand un dăunător al plantelor cultivate în regiunile tropicale și temperate calde ale lumii. Este prezent în mare parte în sudul Europei, Africa, India și s-a mutat recent în Australia.

Incidența culturii

Bemisia este polifagă, hrănindu-se cu peste 500 de specii de plante din 74 de familii. Gazdele sale includ culturi de legume, de câmp și ornamentale. Dintre culturile importante de legume cultivate este un dăunător major al tomatelor, ardeiului, dovleacului, castraveților, fasolei, vinetelor, pepenelui verde și verzei. Culturile de câmp de cartof și soia sunt puternic atacate. Plantele gazdă ornamentale ale musculiței tutunului sunt prea numeroase pentru a fi enumerate, dar includ poinsettia, hibiscus și crizantemă.

Factori de risc

Temperatura minimă la care musculița tutunului completează un ciclu de viață este de 16°C. Ouăle și pupele prezintă rezistență mare la frig, fiind capabile să supraviețuiască 4 zile la 0 și 2°C și 8 zile la 4 și 6°C. B. tabaci a înregistrat cel mai bun timp de dezvoltare (17,3-22,8 zile) la 25°C.

Stadii fenologice ale plantei în care dăunătorul afectează preponderent planta în cauza

Creșterea populațiilor de B. tabaci pe dovleac, vinete, fasole, dovlecel etc. s-a observat pe măsură ce plantele îmbătrânesc.

Efectele daunatorului asupra plantei (Fig. 2)

Musculița tutunului poate provoca daune economice plantelor în mai multe moduri. Infestările abundente ale adulților pot provoca moartea răsadurilor sau scăderea vigorii și a randamentului plantelor mai bătrâne, din cauza eliminării sevei. Hrănirea musculițelor imature face ca frunzele nou dezvoltate, dar nu și frunzele cu care se hrănesc, să capete un aspect argintiu din cauza separării epidermei superioare de stratul celular subiacent. Spațiul de aer rezultat reflectă lumina, provocând culoarea argintie. Fructele care se dezvoltă pe plante atacate sunt de calitate inferioară. Alte tulburări fiziologice cauzate de Bemisia includ îngălbenirea frunzelor de salata verde și albirea tulpinii precum și cloroză frunzelor noi ale multor plante (Fig.3).

Efectele dăunătorului asupra plantei corelate cu apariția unor anumite boli

Când musculițele adulte și imature se hrănesc, secretă ”roua de miere”, un deșeu excretor lipicios care este compus în mare parte din zaharuri din plante. Din cauza prezentei dejecțiilor lipicioase, își face apariția fumagina care o dată instalată atrage dezvoltarea anumitor patogeni precum: Alternaria, Fusarium, Penicillium.

Musculița tutunului este de asemenea vector pentru diferite virusuri: tomato yellow leaf curl virus (TYLCV), tomato mottle virus (TMoV), bean golden mosaic virus (BGMV).

Combatere

Stadiul biologic optim de aplicare a tratamentelor este atunci când dăunătorul este în faza de adult.

  • DELTAM – 5 ml în 10 l apa/100 mp;
  • CLOSER -0,2 l/ha;
  • NEXTER – 1,5 l/ha;
  • PROXIMO/(TALSIOR- a doua denumire comercială) – 50-75 ml/hl ;
  • REQUIEM PRIME – 0,65 % (max.10 l/ha);
  • SIVANTO PRIME 200 SL – 0,56 l/ha-1,125 l/ha ;
  • VYDATE 10 L – 10 l/ha, etc.

Se pot folosi și capcane pe bază de feromoni pentru a reduce populațiile dăunătorului. De obicei, pentru monitorizare se recomandă amplasarea unei capcane la 1 ha. Pentru capturarea în masă sunt necesare de la 20 la 30 de capcane pe 1 ha în câmp deschis. În sere numărul capcanelor scade la 15-20/ha.

De asemenea, insectele prădătoare (Macropholus caliginosus, Franklinothrips vespiformis, Delphastus pusillus, Nabis spp) pot fi o metodă de control.

Ing. Luminare Maria- Cristina  – ICDPP București