Prunul rezistent la Plum Pox

cotidianul agricol, prune

Boala a fost identificată în 1932, în Bulgaria, unde a primit numele de Sharka. În prezent, ea este răspândită mai peste tot în lume. Virusul Plum Pox se propagă prin afide sau pe altoire pe un portaltoi infectat. Virusul poate afecta multe dintre speciile de sâmburoase (prun, cais, piersic, migdal şi chiar cireş). Boala este răspândită în toată lumea, însă pagubele cele mai însemnate sunt înregistrate în Europa. Se identifică cel mai uşor prin petele inelare de pe frunze şi fructe. Virusul determină căderea prematură a fructelor, scăderea calităţii, astfel încât ele nu mai pot fi comercializate. Nici boala Sharka, nici alte virusuri ale plantelor nu afectează sănătatea omului.

La noi, Plum Pox-ul este răspândit în toate zonele de cultură ale prunului. Se manifestă prin scurgeri gomoase pe pom, pătarea frunzelor, deformarea fructelor şi scăderea conţinutului de zaharuri din prune.

Soiul Honey Sweet a fost creat pe un principiu care se aseamănă cu vaccinarea la oameni. Prin inserarea în genomul plantei a unui fragment mic de ADN din virusul Plum Pox, sistemul imunitar al acesteia recunoaşte orice infecţie cu acest virus şi îl distruge. Astfel sistemul imunitar întărit continuă să funcţioneze chiar şi pe parcursul dezvoltării şi rodirii pomului. În 1990 R. Scorza (USDA-ARS) şi Michel Ravelonandro (INRA-Bordeaux), prin metode moderne de inginerie genetică (transgeneză, adică transferul unor gene virale, gena capsidală, în genomul prunului, care apoi pot deveni rezistente la virusul respectiv) au obţinut clona de prun transgenic C5. A fost numită Honey Sweet (“Dulce ca mierea”), patent deţinut de cele două institute, studiul rezistenţei acestei clone fiind făcut, mai mult de 20 ani, atât în SUA, cât şi în Franţa, în seră şi laborator. Pentru a dovedi că această clonă C5 este rezistentă la PPV (în SUA nefiind focare de Plum Pox) s-a recurs la testarea sa în zone cu grad mare de infecţie. Chiar şi în aceste zone pomii Honey Sweet rămân sănătoşi şi productivi. Fructele au o savoare excelentă, sunt dulci (21-22% conţinut zaharuri), greutate medie 60g. Pulpa este, în mare parte, neaderentă la sâmbure. Pomii necesită polenizatori pentru a rodi.

În genomul prunului au mai fost adăugate 2 gene suplimentare, numite GUS şi GPTII, care sunt utilizate în culturile transgenice de peste 20 de ani. Rezultatele au confirmat că prunele HoneySweet sunt la fel ca celelalte fructe analizate. De asemenea, nu conţin niciun fel de antibiotice. Studiile de impact asupra mediului au arătat că transferul de polen este rar în afara livezilor, soiul Honey Sweet nu poate să polenizeze în mod natural alte specii pomicole şi nici majoritatea speciilor sâmburoase sălbatice.