Pentru substratul celulozic nutritiv sau pentru compost se pot folosi numai materii prime şi auxiliare certificate ca biologice. Paiele de grâu sau de alte cereale păioase, trebuie să provină din culturi care nu au fost fertilizate cu îngrăşăminte chimice, nu au fost erbicidate sau tratate cu fungicide sau insecticide. În mod asemănător, se pune problema şi pentru gunoiul de pasăre utilizat pentru formarea compostului. Amendamentul ce se recomandă va fi pe bază de calciu, carbonat de calciu sau sulfat de calciu. Miceliul folosit la însămânţare, la rândul lui trebuie să fie produs pe un suport granulat ecologic, grâu, orz, porumb sau mei.
Reţeta de compost ecologic este pe bază de paie de grâu şi gunoi de pasăre de la puii pentru carne (ambele materii prime ar trebui să provină tot de la ferme atestate ecologic). La o tonă de paie de grâu uscate se adaugă o cantitate de 900 kg gunoi de pasăre şi 50 kg borhot de la fabricile de bere, obţinut din orz sau orzoaică. La fiecare tonă de compost obţinut se vor adăuga câte 20 kg ipsos. Din cantitatea de materii prime menţionată anterior vor rezulta circa 5 tone compost.
Compostul se pregăteşte pe o suprafaţă betonată, cu o pantă uşoară, de 3-4 grade, sau cu posibilitatea de a se colecta surplusul de apă ce rezultă de la udări şi a se refolosi. Prima fază a pregătirii compostului este faza anaerobă. Această fază durează 10-12 zile şi constă în udări, tasări şi recircularea apei colectate de la udări. În faza a doua, aerobă, se aşează compostul pe o platformă, cu următoarele dimensiuni: lăţime 2 m, înălţime 1,8 m, lungimea fiind în funcţie de cantitate. Aşezarea se face prin vânturare cu furca, afânat. În această fază compostul nu se mai udă şi nu se mai tasează. Se lasă astfel la încălzit 5 zile. Apoi i se aplică 4 întoarceri la interval de 3 zile, cu vânturare, adăugând la fiecare operaţie câte un sfert din cantitatea de ipsos calculată, de 20 kg la fiecare tonă de compost obţinut.
Pasteurizarea compostului se realizează în camere special amenajate, unde începe o intensă activitate a microorganismelor la o temperatură de aproximativ 60 °C. Pasteurizarea va asigura distrugerea completă a larvelor, ouălor şi a nematozilor.