AIDER și Comcereal Vrancea – încă o lecție despre eficiență fără distrugeri

Pentru Asociaţia AIDER a devenit deja o tradiție ca spre sfârșitul fiecărui an să își adune membrii și să recapituleze câte o lecție nouă, învățată în anul care tocmai se încheie. Și tot ca o tradiție s-a împământenit și obiceiul ca gazdă să fie câte un fermier care să poată arăta colegilor săi o fermă sau, mai degrabă, o afacere care oferă dovada că agricultura practicată după obiectivele AIDER poate fi un model de succes.

Se poate și rentabil, și curat!

AIDER înseamnă, pentru cei care încă nu au aflat, „Agricultură Integrată Durabilă, Economic Rentabilă”. În fapt, membrii acestei asociații și-au fixat ca obiective practicarea unei astfel de agriculturi încât să afecteze cât mai puțin sau chiar deloc mediul, dar, în același timp, să obțină rezultate economice mulțumitoare. „Și sătul, și cu slănina în pod, nu se poate!”, vor spune unii cârcotași, referindu-se la acest aspect. Și totuși, fermierii din AIDER demonstrează, an de an, contrariul.

Gazda întâlnirii din acest an a fost domnul Gelu Scutaru, din Focșani. Este proprietarul unei ferme care se întinde pe o suprafață de peste 4.500 de hectare. Ferma cuprinde și o livadă de cireși, afini și nuci. Pe deasupra, afacerea include silozuri și o fabrică de pâine. Între 40 și 50.000 de pâini produse în această unitate ajung zilnic pe masa locuitorilor din județul Vrancea. La acestea se adaugă și o serie întreagă de preparate gustoase de patiserie.

Dar de ce tocmai Comcereal Vrancea a fost aleasă ca gazdă a întâlnirii din acest an? Pentru că pe aproape un sfert din suprafața lucrată în fermă, respectiv 1.000 ha, se aplică tehnologia strip-till. Această tehnologie a fost subiectul ediției 2019 a întâlnirii anuale a membrilor AIDER.

Strip-till păstrează fertilitatea solului și reduce eroziunea

Tehnologia strip-till face parte din seria tehnologiilor „minimal tillage”, care urmăresc practicarea unor intervenții minimale asupra solului.

Din punct de vedere agrotehnic, aplicarea acestei tehnologii urmărește conservarea și chiar refacerea fertilității naturale a solului, scăderea gradului de compactare a terenului prin reducerea numărului de treceri cu utilaje, reducerea evapo-transpirației și, implicit, păstrarea rezervei de apă din sol.

Din punct de vedere economic creşte rentabilitatea culturii, prin reducerea necesarului de utilaje și forță de muncă, dar şi reducerea cheltuielilor în condițiile menținerii producției la același nivel.

Concret, tehnologia strip-till constă în prelucrarea solului doar pe fâșiile pe care se seamănă efectiv. Între rânduri este păstrată miriștea rămasă de la recolta anterioară.

Principiile de la care pleacă această tehnică sunt acelea că miriștea protejează solul împotriva formării crustei și împotriva eroziunii. Resturile vegetale care rămân la suprafață impiedică pierderea apei din sol și stimulează activitatea râmelor și a microorganismelor care contribuie la afânarea și îmbogățirea solului cu substanțe hrănitoare. Solul neprelucrat conține apă în stratul superficial, esențială pentru o germinare rapidă. Pe deasupra, acesta mai asigură și disponibilitatea nutrienților, oxigenului și apei necesare unei dezvoltări rapide și sănătoase a rădăcinilor.

Fâșia de sol prelucrat mineralizează suficienți nutrienți și asigură un bun contact între sămânță și pământ, oferind mediul ideal pentru o germinare rapidă și o dezvoltare ulterioară sănătoasă.

Fâșiile dintre rânduri, rămase cu miriște, pot fi considerate ca fiind acoperite cu mulci. Mulciul poate fi reprezentat de orice material organic răspândit pe sol, cu rol în reducerea evapo-transpirației și refacerea structurii solului.

Reziduurile de cultură sau stratul de mulci protejează solul de impactul direct al picăturilor de ploaie, conservă solul prin reducerea evaporării și suprimă creșterea buruienilor. Prin urmare, oferă ca avantaje reducerea impactului erozional provocat de picăturile de apă din precipitații. În cazul terenurilor în pantă, reduce și eroziunea solului prin levigare. În plus, contribuie la refacerea structurii solului.

Dar pentru că nu pot exista numai părți bune, apare dezavantajul că amplifică riscul apariției bolilor și dăunătorilor.

Mzuri – un utilaj „trei în unul”

Revenind la aspectele foarte concrete, gazdele întâlnirii au explicat cum funcționează utilajul cu care se aplică această tehnologie. Numit Mzuri, acesta este produs în Polonia, după un patent american. Utilajul are trei zone de lucru, aflate una în urma celeilalte. În zona A, cea de cultivare, discurile crenelate taie paiele de la suprafață, permițând resturilor vegetale să alunece liber în laterala fâșiei prelucrate. “Gheara” cu autoreglare realizează patul germinativ, eliberat de resturi vegetale. Plasarea îngrășământului sub sămânță, realizată cu aceeași ocazie, reduce necesarul de fertilizare și asigură un start rapid și sănătos al culturii.

În zona B este realizată reconsolidarea. Un punct cheie al conceptului Mzuri este distribuția omogenă a greutății utilajului în zona de cultivare, aspect esențial în reconsolidarea terenului, asigurând o germinare și o dezvoltare rapidă a sistemului radicular.

În fine, în zona C se produce însămânțarea propriu-zisă. Organul mecanic pentru semănat, de tip gheară, funcționează total independent față de cultivator, asigurând un control constant al adâncimii de semănat și un bun contact al seminței cu solul, pentru o germinare rapidă și omogenă

Costurile scad, producția se păstrează

Cei care au folosit acest utilaj spun că utilizarea lui aduce următoarele avantaje: înființarea culturii printr-o singură trecere și reducerea costurilor de producție. Pe deasupra, ajută la refacerea structurii solului și conservă apa existentă în sol. De asemenea, se reduc timpii de lucru și necesarul de forță de muncă.

Efectul este sinergic, pentru că biloanele de sol nelucrate sunt bogate în nutrienți care favorizează o bună dezvoltare a rădăcinii, în timp ce paiele tocate rămase la suprafață formează o barieră pentru evaporare și stimulează activitatea microbiană.

Pe de altă parte, la capitolul dezavantaje se pot trece viteza redusă de lucru, densitățile reduse la semănat în cazul cerealelor. Utilizarea acestui utilaj este adecvată pe soluri ușoare, nisipoase și nu se poate folosi pe soluri argiloase.

Cuantificând costurile înființării unui hectar de cultură, la Comcereal Vrancea prin tehnologii clasice s-a ajuns la 698 lei. Lucrările au constat într-o trecere cu un cultivator de miriște, tip tiger/top down, care a costat 350 lei, urmată de trecerea cu un combinator (124 lei). Fertilizarea a mai costat 42 lei, iar semănatul, 182 lei.

În schimb, tehnologia strip-till a făcut ca prețul înființării unui hectar de cultură să scadă la 468 lei. Numărul trecerilor pe teren a fost doar de trei: una pentru erbicidat miriștea, care a costat 45 de lei, alta pentru tocat resturile vegetale, 59 lei, iar cea finală, pentru semănat, 364 lei.

Așadar, diferența de preț la un hectar este de 230 de lei. Socotind la cele 1.000 de hectare lucrate cu această tehnologie, rezultă o frumoasă și însemnată economie, de peste 230.000 de lei, echivalentul a circa 50.000 de euro.

Considerând cifrele elocvente, nu vom mai adăuga decât că, de cele mai multe ori, succesul unei afaceri depinde de capacitatea de a urma experiențele celor care au reușit. Or modelul oferit de familia Scutaru este unul dintre acestea!

Adriana Bunea