Europarlamentarul Daniel Buda a participat la o dezbatere în plenul Parlamentului European pe tema contribuției UE la transformarea sistemelor alimentare globale în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă.
”Toți indicatorii disponibili indică faptul că nu suntem pe cale să atingem obiectivul eradicării foametei până în 2030. În plus, pandemia de COVID-19 a scos în evidență fragilitatea sistemelor alimentare și a accentuat inegalitățile. Am subliniat în intervenția pe care am avut-o faptul că cererea de hrană va crește semnificativ în viitor, ceea ce are următoarele implicații pentru fermieri: să obțină o producție ridicată, dar în acelasi timp, să protejeze natura și biodiversitatea, obiective care pot fi atinse doar prin implementarea de tehnologii inovatoare. Importanța sectorului agricol este dată de o realitate care nu poate fi ignorată. Conform FAO, până în 2050, populația globului va fi de 10 miliarde, ceea ce înseamnă o creștere a populației cu 2 miliarde.
În același timp, datele ne arată că în prezent, la nivel global, 33 de milioane de oameni nu își pot permite o masă caldă o dată la două zile. Cererea de hrană va crește în viitor, iar solul, care este o resursă limitată, va trebui să asigure pe aceeași suprafața sau uneori chiar pe o suprafață mai mică, o producție mai ridicată. Sectorul agricol este unul complicat și aș spune nu foarte ușor de gestionat. Producția agricolă depinde în cea mai mare măsură de condițiile meteorologice și climatice și ca urmare, este unul dintre sectoarele cele mai vulnerabile. În acest context, provocarea cea mai mare va fi ca sectorul agricol din UE și din întreaga lume să se adapteze la schimbările climatice, ceea ce presupune adoptarea unor practici cu un impact minim asupra mediului.
Fermierii din lumea întreagă se vor confrunta în aceste condiții cu o dublă provocare: în primul rând, de a obține o producție ridicată, dar în al doilea rând, să protejeze natura și biodiversitatea, obiective care pot fi atinse doar prin implementarea de tehnologii inovatoare.În acelasi timp, trebuie să fim constienți de dificultățile pe care fermierii mici si mijlocii le întâmpină în dezvoltarea unor ferme sau structuri agricole durabile. Importanța lor este una covârșitoare în ecosistemul agricol și în ceea ce înseamnă combaterea foametei. Fără implementarea unor tehnologii moderne, aplicate și avansate, a digitalizării care să permită obținerea unor producții ridicate și de calitate, aceste ferme nu vor reuși să supraviețuiască.
Trebuie să plecăm însă de la o altă realitate incontestabilă și anume că investițiile în aceste tehnologii sunt costisitoare. Astfel, mulți fermieri, în special, cei mici si mijlocii nu își permit achiziționarea lor, ceea ce determină necesitatea de asociere în agricultură pentru a putea dezvolta sisteme agricole durabile, iar statele membre și Comisia Europeană trebuie să stimuleze financiar acest lucru. UE trebuie să devină un furnizor de hrană la nivel global pentru a putea combate în mod eficient foametea la nivel mondial!”, a declarat eutoparlamentarul în intervenția avută.
La rândul său, Comisarul European pentru locuri de muncă și drepturi sociale, domnul Nicolas Schmit, a transmis următorul mesaj: „Dreptul la hrană decentă trebuie să fie universal. Nu pot să nu subliniez faptul că în 2021 mai avem un drum lung de atins țintele. Rapoartele recente sunt extrem de îngrijorătoare. Aproape 1 din 3 oameni din lume nu a avut acces la hrană adecvată în 2020. Tot mai mulți copii sunt înfometați. Europa începe încet, dar sigur să se recupereze în urma pandemiei și suntem hotărâți să construim și mai bine, iar acest lucru începe cu sistemele alimentare, în parteneriat cu SUA, dar și cu alți actori globali.”