Dezechilibrarea asolamentului – un compromis cu efecte negative pe termen lung

Câștiguri pe termen scurt sau sustenabilitate și predictibilitate pe termen lung?

Ce alegem în condițiile pedoclimatice și socio-economice actuale?

Asolamentul reprezintă așezarea eficientă a culturilor în spațiu, pe când rotația este ordonarea eficientă în timp a culturilor.

Acest aspect este important deoarece printr-un asolament și o rotație corespunzătoare se păstrează terenul agricol într-o condiție optimă, se reduce cantitatea de îngrășăminte chimice și în același timp se reduce semnificativ eroziounea solului și degradarea structurală. De asemenea, printr-un asolament corect, vom diminua eficient rezerva de fungi din sol, drept urmare se vor reduce și costurile de pesticide.

Totodată, este foarte important să nu uităm de rezerva din sol a semințelor de buruieni sau de efectul de remanență al erbicidelor. Bineînțeles, și gestionarea dăunătorilor din cultură este din ce în ce mai dificil odată cu schimbarea cadrului legislativ privind utilizarea insecticidelor. Pentru a evita efectele nedorite provocate de acestea, fermierii pot alege diferite metode de contracarare:

1. Creșterea consumului de pesticide! Implicit a costurilor.
2. Înființarea de covoare verzi – Cover crops.
3. Cultivarea de soiuri noi cu genetică nouă care oferă rezistență împotriva anumitor patogeni.

Pentru stabilirea unui asolament și o rotație eficientă a culturilor vom avea în vedere o serie de factori precum:

1. Media anuală a cantităților de precipitații.
2. Modul de valorificare a producției principale și secundare obținute.
3. Cerințe legislative în vigoare.
4. Dotarea parcului de mecanizare și capacitatea de însămânțare, întreținere și recoltare.

Asistăm în ultimii ani la un process accentuat de deșertificare. Singura modalitate de a lupta cu acest proces este preîntâmpinarea deșertificării prin măsuri agrotehnice corespunzătoare. O soluție optimă pentru a stopa degradarea solului și a ameliora calitatea acestuia este înființarea de covoare vegetale pentru perioada de repaus a terenului. Structura de culturi a fost drastic schimbată în decursul ultimilor ani, îndeosebi în anul 2024 pentru fermele din exteriorul arcului carpatic. Ferme care au mărit suprafața culturilor de toamnă și au scăzut suprafața culturilor de primăvară. Această decizie a fost luată din următoarele considerente:

1. Seceta pedologică accentuată în perioada aprilie – septembrie.
2. Arșița puternică și temperaturi mari înregistrate la nivelul solui.
3. Precipitații reduse sau inexistente pe perioada de vegetație a culturilor de primăvară.

“Asemenea modificări vor favoriza în viitor unele culturi precum grâul, rapiţa, floarea-soarelui, dar vor defavoriza culturi ca porumbul și sorgul. Acest fenomen se observă deja momentan în România, mai ales în condiţii în care irigaţia nu se aplică.” Autor: prof. univ. dr. ing Mihai Berca, 2011.

Așadar, acum, după 13 ani de la primirea primelor avertismente ne aflăm într-un impas greu de depășit. În lipsa unor măsuri legislative, în situația în care cercetarea românească a fost subfinanțată și neglijată în ultimii 30 ani, în lipsa unor soluții clare, fermele din exteriorul arcului carpatic au ales supraviețuirea în detrimentul sustenabilității, și anume: DEZECHILIBRAREA asolamentului și a rotației. Acest fapt vine pe termen lung cu costuri uriașe pentru redresare și reînceperea ecologizării solurilor.

Un asolament corect trebuie să cuprindă obligatoriu și specii de cultură din categoria leguminoaselor. Acestea au capacitatea caracteristică de a fixa azotul prin simbioza la nivelul rădăcinii. Astfel, pe perioada de vegetație, la nivelul rădăcinii se vor forma nodozități care au culoarea roz la interior, prin formarea și acumularea leghemoglobinei. Din punct de vedere al cantității de azot fixat, în ordine descrescătoare putem enumera: Lucerna, Crotalaria juncea, Bob de toamnă (Vicia faba), Lupin, fasole de câmp, mazăre și soia.

Exemplu rotație pentru Sud-vestul României:

O măsură sustenabilă în condiții de dezechilibru al rotațiilor o reprezintă și cultivarea de covoare verzi între două culturi principale. Pentru aceste covoare verzi se pot cultiva plante precum: ovăz, muștar, rapița, ridichi, raigras, trifoi, facelia, camelina, măzăriche, mazăre, bob de toamnă sau de primăvară, Crotalaria juncea.

Cele din urmă enumerate îndeplinesc cu succes și funcția de îngrășământ verde. Principalele lor avantaje generale sunt:

1. Extrage din profunzime și înmagazinează micro și macroelemente cât și apa.

2. Cedează treptat substanțele extrase acționânad ca un rezervor pentru: degradarea microbiologică, dezvoltarea biologică a solului, oferă stratului arabil azot.

3. Prin simbioza cu bacteriile captează azotul atmosferic prin formarea de nodozități pe rădăcină.

Alte plante recomandate pentru culturi verzi vom prezenta în articolele următoare.

Folosind genetică nouă și de calitate, împreună cu măsuri agro-tehnice performante, se va asigura fermelor din România sustenabilitatea și rentabilitatea mult dorită.

Ing. Ionuț Bărbulescu

Director dezvoltare floarea-soarelui și porumb

Saaten Union România