Autori: Dr. Ec. Daniela Ileana Dănilă și Prof. înv. primar Daniela Covor – Liceul Tehnologic Nr. 1 Fundulea
Ca fenomen social, educaţia a apărut concomitent cu primele forme de organizare socială ale omului, ea evoluând în funcţie de transformările societății umane. Țelul educației este acela de a forma personalităţi adaptate cerințelor sociale, dar și nevoilor și scalei de valori a indivizilor.
Progresul tehnic a avut un rol hotărâtor în trecerea de la învăţământul individual la cel colectiv, deoarece apăruse necesitatea transmiterii unui volum tot mai mare de cunoştinţe, într-un timp mai scurt şi unui număr tot mai mare de elevi, ce trebuiau pregătiți pentru a lucra în economia aflată în plină dezvoltare. Astfel, educaţia a devenit o variabilă cu influenţe profunde în progresul societăţii umane, facilitând dezvoltarea economică, în toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare.
Necesitatea creșterii producțiilor agricole în concordanță cu creșterea populației presupunea dezvoltarea cunoștințelor pe subiecte utile fermierilor, diferite tipuri de competențe: antreprenoriat, marketing, durabilitate, și inovație. În prezent, agricultura este legată de utilizarea dronelor, a biotehnologiilor, de agricultură de precizie și de noile cuceriri genetice. Din acest punct de vedere, fermierii români sunt cei mai needucați din punct de vedere profesional agricol. Îngrijorător este faptul că 89,6% dintre tinerii manageri de exploatații agricole au doar ”școala vieții” în agricultură. Toate acestea nu înseamnă altceva decât o productivitate a muncii în agricultură de patru ori mai scăzută decât în țările UE, de unde rezultă că învățământul agricol mediu și superior nu pregătește suficienți tineri pentru agricultură sau nu le asigură nivelul de competente adecvat. În mediul rural, situația materială precară a familiilor duce la nefinalizarea studiilor, la abandon școlar. Pentru a veni în ajutorul acestor tineri care abandonează școala, aceștia ar trebui orientați către învățământul profesional și tehnic agricol, care să îi formeze pentru piața muncii, oferindu-le posibilitatea apoi de a urma o facultate în domeniu.
Problema educației în general, a educației cu profil agricol este de actualitate în condițiile în care societățile, știința au evoluat atât de mult. Întrebarea care ne preocupă este ”Cum revitalizăm învățământul agricol din România”? Agricultura este un domeniu de viitor pentru România, pentru orice țară europeană. Nu este suficient să investești în ferma de familie, în conservarea biodiversității, în venituri echitabile pentru fermieri, trebuie să crească competitivitatea agricolă. Cheia agriculturii viitorului o reprezintă educația de calitate. Liceele și universitățile cu profil agricol au potențialul de a oferi elevilor toate instrumentele necesare pentru ca aceștia să formeze o nouă generație de fermieri bine pregătiți, capabili să folosească oportunitățile noii agriculturi și să facă față provocărilor acesteia.
Conform analizei Centrului Român de Politici Europene, ”în 2020 doar 4% dintre elevi erau înscriși la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Dacă în perioada 2016-2017, peste 9.200 elevi erau înscriși la o calificare agricolă în învățământul liceal de zi, în anul școlar curent 2020-2021 doar 6.886 elevi mai erau înscriși la licee cu profil agricol”. În același timp, învățământul liceal agricol se confruntă cu o slabă conectare și adaptare a materialelor educaționale și a formarii profesionale la cerințele economiei și la tendințele europene de viitor. Slaba integrare a progresului tehnologic în actul educațional, alaturi de utilizarea unor manuale și instrumente învechite, au condus de-a lungul timpului la generații de absolvenți luați pe nepregătite de cerințele pieței muncii.
De aceea, în cadrul Liceului Tehnologic nr.1 Fundulea din județul Călărași există o preocupare reală pentru modelarea caracterelor elevilor, a stimulării potențialului creativ, a intuiției și imaginației copilului, a dezvoltării spiritului de echipă, loialitate și fair play atât în activități didactice, dar și în cadrul activităților extrașcolare. În acest context, stimularea creativităţii şi a inovării, inclusiv a spiritului întreprinzător, la toate nivelurile de educaţie şi formare, trebuie abordate ca o necesitate obiectivă impusă de tranziţia către o economie şi o societate bazate pe cunoaştere. În acest sens, elevul trebuie să răspundă următoarelor finalităţi: învaţă pentru a şti, învaţă pentru a face, învaţă pentru a fi, învaţă pentru a trăi în comunitate. Perfecţionarea continuă a factorului uman este hotărâtoare pentru asigurarea dezvoltării durabile, pentru creşterea productivităţii şi competitivităţii şi a susţinerii progresului social.
Programul Change Architectsimplementat de AllGrow, îi ajută pe elevi să realizeze proiecte și inovații sociale cu impact pozitiv în școală se adresează copiilor cu vârsta între 6 și 18 ani. Prin urmare elevii devin agenți de schimbare în comunitățile lor prin antreprenoriat social și implicare în dezvoltarea comunității. În cadrul activităților facilitate de cadrele didactice folosind design thinking elevii lucrează în echipă, identifică provocări din comunitate, școală sau viața lor de zi cu zi. Aceste provocări sunt facilitatoare și sunt extrem de importante pentru a identifica și apoi construi o soluție viabilă testată în comunitate.
Activitățile proiectului sunt apoi analizate, iar soluția este prezentată comunității și la nivel național. Procesul îi ajută pe elevi și îi ajută să-și dezvolte competențele, în concordanță cu cerințele secolului XXI. La Liceului Tehnologic nr.1 Fundulea, educația agricolă este începută încă din clasele a II-a și a III-a. Coorodonați de doamna profesor pentru învățământul primar Daniela Covor elevii au fost agenții de schimbare din comunitatea Fundulea din județul Călărași. În Nivelul II început pe data de 5 octombrie 2024, elevii au continuat călătoria ,,În lumea plantelor medicinale’’. Aceștia au descoperit plantele medicinale din zona în care locuiesc și importanța acestora. Au continuat cu vizita la Laboratorul Oleaginoase și Plante Medicinale, din cadrul INCDA Fundulea. Aici au avut parte de întâlnirea cu doamna Cercetător Științific gr. III, Dr. Ing. Niculina Ionescu, care le-a oferit informații de specialitate, sub coordonarea doamnei Director Științific Cercetător Gradul I Elena Petcu.
O altă activitate interesantă, de descoperire a plantelor și a proprietăților acestora a fost aceea de plantare a unor arbuști de cătină (Lycium barbarum, Lycium chinense), cunoscută și sub numele de Goji. Au avut parte și de întâlniri de lucru on-line cu un mentorul Daniel Găvan de la Fundația Orange. Pentru a finaliza activitățile practice cu un rezultat concret, copiii au realizat cartea intitulată ”În lumea plantelor medicinale’’, pe care au promovat-o atât în carul instituției de învățământ, cât și în mediul online.
Dacă vă interesează să descoperiți aceste rezultate, puteți să accesați adresa: https://read.bookcreator.com/Kt2ea2UveDUbz3YgGaI2JAfdLtT2/N6qKIkC0S6W1KSDb0Jy_sQ
Creșterea performanțelor învățământului din România, în general, a celui cu profil agricol în particular presupune aplicarea unor măsuri pe cât de simple în teorie, pe atât de complexe în implementarea practică. Până nu de mult se punea accentul pe creșterea gradului de pregătire a cadrelor didactice, pe atragerea tinerilor bine pregătiți la catedră, pe adaptarea manualelor scolare și a disciplinelor de învățământ.
În prezent, se simte nevoia ca la cele de mai sus să se adauge și creșterea ponderii orelor cu caracter practic astfel încât persoanele instruite să poată aplica noțiunile teoretice deprinse, crearea de parteneriate între operatorii economici și toate liceele vocaționale, împlicarea activă a consilierilor școlari în orientarea elevilor spre domeniile de instruire cele mai adecvate profilului lor psihologic și nu în ultimul rând pe dezvoltarea de programe sociale și de burse școlare în vederea prevenirii abandonului școlar.