Hrănirea a 10 miliarde de oameni până în 2050, în limitele planetare, poate fi realizabilă!

O trecere globală către o dietă sănătoasă și bazată pe plante, reducerea la jumătate a pierderilor și deșeurilor alimentare și îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor agricole sunt necesare pentru a hrăni, în mod sustenabil 10 miliarde de oameni până în 2050, constată un nou studiu. Adoptarea acestor opțiuni reduce riscul depășirii limitelor de mediu globale legate de schimbările climatice, utilizarea terenurilor agricole, extracția resurselor de apă dulce și poluarea ecosistemelor prin excesul de îngrășăminte, potrivit cercetătorilor.

„Nici o soluție unică nu este suficientă pentru a evita trecerea frontierelor planetare. Dar cand soluțiile sunt implementate împreună, cercetările noastre arată că este posibilă hrănirea populatiei în creștere în mod durabil. Fără acțiuni concertate, am constatat că impactul asupra mediului al sistemului alimentar ar putea crește cu 50-90% până în 2050 ca urmare a creșterii populației și a creșterii dietelor bogate în grăsimi, zaharuri și carne, în acest caz toate granițele planetei legate de producția de alimente ar fi depășit, unele dintre ele cu mai mult de două ori”, spune Dr. Marco Springmann de la Programul Oxford Martin pentru viitorul alimentar si Departamentul de Sănătate a Populației de la Nuffield de la Universitatea din Oxford, care a condus studiul.

Cu acest model, cercetătorii au analizat mai multe opțiuni care ar putea menține sistemul alimentar în limitele de mediu. Ei au gasit:

Schimbările climatice nu pot fi atenuate suficient fără modificări ale dietei către mai multe diete bazate pe plante. Adoptarea mai multor diete pe bază de plante „flexitară” la nivel global ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu mai mult de jumătate și ar reduce și alte efecte asupra mediului, cum ar fi aplicarea îngrășămintelor și utilizarea culturilor și a apei dulci.

În plus, față de schimbările alimentare, este necesară îmbunătățirea practicilor și tehnologiilor de gestionare în agricultură pentru a limita presiunile asupra terenurilor agricole, extracția apelor dulci și utilizarea îngrășămintelor. Creșterea randamentului agricol din terenurile agricole existente, echilibrarea aplicării și reciclării îngrășămintelor și îmbunătățirea gestionării apei ar putea, împreună cu alte măsuri, să reducă la jumătate acest impact.

În cele din urmă, reducerea la jumătate a pierderilor de alimente și a deșeurilor este necesară pentru menținerea sistemului alimentar în limitele de mediu. Reducerea la jumătate a pierderilor și a deșeurilor alimentare ar putea, dacă va fi realizată la nivel global, să reducă impactul asupra mediului cu până la șase (16%).

„Multe dintre soluțiile pe care le analizăm sunt puse în aplicare în unele părți ale lumii, însă vor avea nevoie de o coordonare globală puternică și de o revoluție rapidă pentru a face simțite efectele”, spune Springmann.