Piersicul este pretenţios la caldură şi nu este pe deplin adaptat condiţiilor climatice din România

Piersicul (Prunus persica) este un pom fructifer originar din China. Acesta este un pom de vigoare mică, ce poate atinge maxim 8 metri înălţime. Este o specie iubitoare de căldură, fiind afectat de îngheţurile târzii. În ciuda acestui fapt producţia este constantă timp de 10-15 ani. Frunzele au o formă lanciolată, iar florile sunt mici, solitare, de culoare variată (roz-alb). Fructul este o drupă globuloasă cu o pulpă fină, aromată şi suculentă. Piersicile au o valoare alimentară ridicată, fiind recomandate în alimentaţia bolnavilor de ficat sau de rinichi, copiilor anemici sau a persoanelor aflate în convalescenţă. Acestea conţin: zaharuri, proteine, vitamine ( B1, B2, B6, A, E), potasiu, fosfor, calciu, sodiu, zinc, fier şi cupru.

Piersicul formează un sistem radicular foarte bogat. Majoritatea rădăcinilor se găsesc la 50-80 cm adâncime. Indiferent de densitatea de plantare, rădăcinile pomilor nu se întrepătrund. Partea aeriană a piersicului creşte rapid în primii ani de vegetaţie. El emite 2-3 serii de lăstari care aglomerează coroana. După intrarea pe rod, intensitatea creşterilor vegetative scade. Piersicul fructifică bine la 2-3 ani de la plantare, fiind o specie precoce. Acesta fructifică anual, fără să fie afectat de alternanţa de fructificare.

Piersicul este pretenţios la caldură şi nu este pe deplin adaptat condiţiilor climatice din România. Piersicul are nevoie de aproximativ 3000 de grade Celsius pe toata perioada de vegetaţie. Pe timpul iernii rezistă la temperaturi de -24 grade Celsius. Mugurii rezistă la temperaturi de -3.9 grade Celsius, iar florile avortează la temperaturi mai mici de -3 grade Celsius. Piersicul rezistă la secetă prelungită, dar pentru producţii ridicate apa devine un factor limitativ. În lipsa apei, fructele rămân mici, turtite, producţia fiind diminuată atât calitativ, cât şi cantitativ. Piersicul reacţionează bine la irigare. Excesul de apă din sol determină asfixierea rădăcinilor. Pomul are cerinţe mari faţă de lumină. Pentru a valorifica bine radiaţia solară, tăierile trebuie să asigure o bună aerisire a coroanei.